Pe aceeași temă
Plângerea a fost făcută după ce motivarea deciziei din 2016, care a fost publicată în februarie 2017, și nu a fost semnată de două dintre judecătoare: fostul președinte al ICCJ Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, ambele pensionate înainte de redactarea motivării.
„Prin urmare, în hotărârea sa din 24 aprilie 2017, Înalta Curte nu a stabilit «acuzația penală» împotriva reclamantului, ci a hotărât pur și simplu că motivul invocat de domnul Dragnea în susținerea obiecției sale nu a împiedicat executarea hotărârea definitivă din 22 aprilie 2016 de condamnare a acestuia, în sensul Codului de procedură penală. Prin urmare, plângerea reclamantului era incompatibilă ratione materiae cu articolul 6 din Convenție și a fost respinsă”, se arată în decizia CEDO.
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul".
Liviu Dragnea a reacționat pe Facebook:
”Decizia venită astăzi de la CEDO, din păcate, îmi confirmă și ne confirmă că instituțiile din justiție sunt un instrument politic cumplit care calcă în picioare ORICE. Libertatea, demnitatea, dreptatea. Nu aveam nicio așteptare, recunosc, pentru că am renunțat de mult la naivitatea de a mai crede în instituțiile europene politizate până la ultima fibră și până la ultimul funcționar.
Înțelegem cu toții astăzi că străinii nu aveau cum să întoarcă o decizie instrumentată și decisă de mult, pe alte meleaguri. Mă așteptam la așa ceva, încă de când Iulia Motoc (judecătorul român de la CEDO) s-a lăudat că – indiferent de argumentele mele! – acțiunea mea va fi respinsă, iar ea se va ocupa personal de asta.
Știu că sunt mulți cei ce vor să fiu redus la tăcere. Nu doar aici, în România. Însă a fost un risc pe care mi l-am asumat din prima zi când am decis să lupt pentru țara asta. Nu a fost o decizie pe care am luat-o cu inima ușoară, dar a fi patriot înseamnă să îți asumi că vor fi momente când va trebui să alegi între tine și interesul țării. Iar ce nu au înțeles ei este că eu nu sunt de vânzare și nici destinul acestui popor.
Mergem înainte, până la capăt, dragi români, dragi patrioți”.
****
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea a fost acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.
