Dragnea din nou în fața instanței: Dacă voiam să scap de închisoare puteam să plătesc prețul cerut

În apărarea sa, Liviu Dragnea a susținut în fața instanței că este nevinovat dar de opt luni stă în închisoare, cu toate că dacă ar fi acceptat ar putut să plătească prețul cerut ca să scape, dar nu a vrut să facă compromisuri. Din păcate nu a specificat care ar fi fost prețul și mai ales cine i-a promis târgul și cum l-ar fi putut absolvi de orice acuzație.

Singurul lucru pe care l-a spus ziariștilor care l-au întrebat la ieșirea din sala de judecată la ce preț s-a referit: „Prețul era România”, a răspuns enigmatic Dragnea.

„Doamna președinte, am crezut și încă mai cred că un om nu poate fi condamnat decât de o instanță constituită cu respectarea legii. În condițiile în care CCR a spus că completurile de 3 judecători trebuie să fie specializate, nu cred că se poate vorbi de o decizie echitabilă dacă completul s-a constituit fără respectarea legii. De asemenea, indiferent de proceduri sunt același. Cu toate că în presă s-a spus că vreau să ies cu orice preț din închisoare, dacă voiam, puteam să plătesc un preț, dar n-am vrut compromisuri. Și eu am dreptul la proces și stau nevinovat de 8 luni la închisoare”, a spus Dragnea în instanță.

Cererea citită de avocata lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu, pentru admiterea contestației:

„Admiteți contestația la executare cu privire la detenția și privarea de libertate a dlui Dragnea. În dosar sunt atașate sentința și decizia finală, a fost condamnat la o pedeapsa privativă de libertate prin sentința din 2018 cu o condamnare la 3 ani și 6 luni cu executare. Sentința a rămas definitivă în 27 mai 2019, prin decizia completului de 5 judecători.

Printre motivele de apel s-a numărat și unul legat de nulitatea sentinței de fond, care a făcut și obiectul opiniei separate din apel, cu privire la admiterea apelului și trimiterea spre rejudecare. Liviu Dragnea execută o pedeapsă privativă de libertate prevăzută strict de sentința fondului. Apelul lui a fost respins pe latura penală, adică el execută azi sentința pronunțată de instanța fondului.

După încarcerarea lui, CCR s-a pronunțat cu privire la specializarea completurilor de fond de la ICCJ și a stabilit că orice hotărâre pronunțată de o instanță care nu a fost constituită cu respectarea legii este nulă. Decizia CCR stabilește că nu vizează deciziile definitive, dar noi invocăm aici faptul că nu putem să menținem o hotărâre judecătorească despre care se spune că a fost pronunțată de un complet nelegal compus.

Această contestație la executare nu este o cale de atac, dar ceea ce este important să observați este faptul că decizia CCR determină posibilitatea de a analiza acest aspect din perspectiva menținerii aceste detenții.

Toate aspectele pe care le-am învederat, nelegalitatea instanței, faptul că această condamnare a fost pronunțată de un complet nelegal compus nu ne poate duce decât la concluzia că au fost încălcate niște drepturi. Vă rog să constatați că există o împiedicare reală a executării și să dispuneți punerea în libertate.”

Context: O cerere similară a fost depusă și la Tribunalul București. Dragnea a fost dus miercuri la tribunal, unde a făcut o cerere de recuzare a judecătorului, însă aceasta a fost respinsă. Cererea de recuzare a fost respinsă, iar contestația va fi judecată în 12 februarie.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman, a arătat DNA.

Potrivit procurorilor, Dragnea a determinat-o pe Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. El a mai fost acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.