Pe aceeași temă
"Poate ca situatia actuala este mai buna decat situatia propusa. Acum sunt trei entitati implicate in aceste numiri si poate acest echilibru intre trei entitati s-ar putea sa fie mai bun. Din punct de vedere politic... este o procedura care functioneaza de o perioada lunga de timp si, fiind trei entitati publice diferite, s-ar putea ca aceste filtre sa fie bune. Cea mai importanta este calitatea celor care ocupa acele functii," a spus Dragnea, citat de Hotnews.
Camera Deputatilor a adoptat ieri tacit proiectul de lege initiat de Tariceanu, urmand ca acesta sa fie votat de Senat, camera decizionala. CSM a anuntat ca nu e de acord cu aceste schimbari.
Tăriceanu a depus la inceputul acestui an un proiect de lege prin care se urmarea schimbarea mecanismului de desemnare a șefilor din Justiție. Conform proiectului adoptat astazi tacit de Camera Deputatilor, președintele și ministrul Justiției sunt eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și a Înaltei Curți.
Tăriceanu urmărește să modifice mecanismul prin care sunt desemnați șefii din Justiție. Sunt vizați șeful DIICOT, șeful DNA, procurorul general și șeful Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Liviu Dragnea a declarat atunci că are rezerve față de propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a-l scoate pe șeful statului din ecuația numirii șefilor din justiție: "Deocamdată nu vorbim de a susține niște intenții, dar am rezerve pentru că și acolo (în justiție – n. red.) se fac numiri în câteva luni și e similar cu ce se intenționează la legea alegerilor locale, adică se schimbă regulile foarte repede înainte de a se face aceste numiri. Am mai văzut așa ceva prin 2005, când guvernarea Năstase introdusese acest sistem convenit cu UE și a venit guvernarea ultrademocratică a lui Băsescu și Monica Macovei care au făcut ca aceste numiri să fie politice", a afirmat Dragnea, citat de Realitatea Tv.
La acest moment, șefii parchetelor sunt desemnați de președintele statului, la propunerea ministrului Justiției, la care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz consultativ. Președintele Înaltei Curți e numit tot de șeful statului, la propunerea CSM.
Președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și cel al DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu ce ar urma să decidă și în ce privește revocările din funcție. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor.
Propunerea lui Tăriceanu nu este prima de acest tip. O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.
Varianta lui Tăriceanu: „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.
Mutarea ar putea să însemne și o depersonalizare a responsabilității numirilor în funcțiile cheie din Justiție. Monica Macovei susține că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse. “Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere”, transmite europarlamentarul într-un comunicat.
