Dragnea: Politica monetară a BNR nu se poate baza pe neîncrederea în activitatea guvernului

Redactia | 04.05.2018

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a făcut publică, vineri, corespondenţa pe care a purtat-o cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în scrisoarea sa susţinând că membrii conducerii BNR au indus la nivelul mediului economic o stare de neîncredere în Guvern.

Pe aceeași temă

 

 

După cum a promis joi la finalul întâlnirii cu Mugur Isărescu, Liviu Dragnea a publicat vineri scrisoarea pe care i-a trimis-o guvernatorului BNR, precum și răspunsul primit. Președintele Camerei Deputaților spune că politica monetară a BNR trebuie să fie în concodanță cu politica fiscală a Guvernului.

 

Liderul PSD își exprima îngrijorarea că deciziile BNR luate de la începutul anului „nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice”, încă de la începutul scrisorii. El apostrofează conducerea Consiliul de Administrație al BNR că s-a îndoit de corectitudinea programului de guvernare, lucru consemnat în minuta ședinței de politică monetară din 7 februarie. „În aprecierea mea, într-o instituţie publică asemenea remarci nu îşi au locul la mai puţin de o lună de aplicare a politicii bugetare configurate prin Legea bugetului de stat nr. 3/2018”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor.

 

Srisoarea lui Liviu Dragnea o puteti citi aici.

 

Răspunsul lui Isarescu il puteti citi aici.

 

Potrivit lui Dragnea, membrii Consiliului de Administraţie al BNR au indus la nivelul mediului economic „o stare de neîncredere în Guvern”, iar o măsură de politică monetară, respectiv majorarea ratei dobânzii bazată pe suspiciuni cu privire la activitatea guvernului „nu reprezintă o politică monetară corectă”.

 

Liviu Dragnea a criticat şi opinia Consiliului de Administraţie BNR cu privire la „trenarea redresării absorbţiei fondurilor europene”, pe care o consideră ca fiind o afirmaţie eronată şi în totală discordanţă cu realizările din 2017 şi cu angajamentele Guvernului pentru anul în curs.

 

„În mod eronat se consideră că puseul inflaţionist apare din cauza politicilor fiscale şi de venituri. (...) După cum sunt convins că ştiţi, principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală. (...) În calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor mă adresez dvs. pentru a vă solicita o motivaţie tehnică şi foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului a ratei dobânzii de politică monetară”, mai arată preşedintele Camerei Deputaţilor în scrisoarea sa.

 

La rândul său, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, i-a răspuns preşedintelui Camerei Deputaţilor tot prin intermediul unei scrisori.

 

„Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au analizat scrisoarea dumneavostră privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici şi a componentelor mix-ului de politici economice. Răspundem invitaţiei dumneavoastră la un dialog construcitv între Parlament, Guvern, BNR, în baza Legii 313/2004 şi a prevederilor privind băncile centrale din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, cu scopul de a realiza o imbinare mai bună între politicile guvernamentale şi politica monetară a BNR”, se arată în scrisoarea trimisă de Mugur Isărescu.

 

Guvernatorul BNR susţine, potrivit scrisorii sale, că în scopul revenirii inflaţiei la un nivel prognozat de 3,5% în decembrie 2018, respectiv la limita superioară a intervalului ţintit, s-a impus o întărire graduală a politicii monetare, începând cu semestrul II 2017, la început prin îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei de politică monetară.

 

„Întărirea a fost impusă de altfel şi de condţiile pieţei. În final, majorarea ratei de politică monetară a fost determinată atât de accelerarea inflaţiei, cât şi de faptul că efecle politicii monetare apar cu o anumită întârziere. (...) O eventuală lipsă de reacţie din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât şi în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aştepătrilor inflaţioniste la un nivel crescut, deoarece agenţii economici, inclusiv instituţiile internaţionale, ar fi interpretat lipsa de reacţie a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu şi lung, a respecivului nivel de inflaţie. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului”, se mai arată în scrisoare

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22