Pe aceeași temă
Sindicatului Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României, alături de Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-media CulturMedia - la care sindicatul nostru este afiliat, își exprimă surprinderea, dar și îngrijorarea față de cele afirmate de doamna Magda Cârneci în articolul „Călin Stegerean și MNAR – câteva observații”, publicat în Revista 22, în data de 25.02.2025.
Considerăm că cele afirmate de autoarea articolului prezintă intenționat într-o manieră extrem de subiectiv-laudativă activitățile directorului general (în prezent director general interimar) al Muzeului Național de Artă al României, Călin-Alexiu Stegerean, în perioada reluării mandatului. Acest demers este cât se poate de nefiresc având în vedere că publicarea respectivului elogiu are loc cu mai puțin de zece zile înainte de expirarea perioadei de interimat a domnului Stegerean la conducerea Muzeului Național de Artă al României și ne face să credem că articolul a avut a priori această miză, de a influența o eventuală prelungire.
Mai mult, ne simțim datori să amintim faptul că doamna Magda Cârneci a fost adesea invitată de către domnul Stegerean să participe la diverse proiecte, pe durata mandatului său, pentru care instituția noastră a plătit și onorariu. În acest context, am putea interpreta acest articol drept un lobby pentru prelungirea mandatului său, de altfel o tactică adesea folosită de actualul director general interimar pentru a își promova propria imagine, în detrimentul imaginii muzeului, folosindu-se de resursele financiare și de vizibilitate ale instituției.
În continuare vom puncta o serie de probleme grave pe care Muzeul Național de Artă al României le-a traversat în timpul mandatului actualului director general interimar, semnalate în repetate rânduri de specialiștii muzeului atât conducerii, cât și ministerului de resort, care au fost prezentate și detaliate în presă în diferite perioade și pe care autoarea articolului, le-a ignorat.
Pe durata mandatului actualului director general interimar al MNAR, dl. Călin-Alexiu Stegerean, Muzeul Național de Artă al României a avut de înfruntat numeroase situații de criză, cauzate de un management defectuos, din care vă reamintim: incendiul din Galeria de Artă Românească Modernă din luna noiembrie 2022 (sala neobizantină fiind în continuare dezafectată), scandalul falsurilor din expoziția Victor Brauner din luna ianuarie 2024, problema abuzurilor morale și a hărțuirilor la locul de muncă apărute în spațiul public în luna august 2024, dar și alte situații similare. Aceste expuneri mediatice au afectat major imaginea și credibilitatea muzeului.
Mai mult, în ultimii anii, în timpul lunilor de vară, când fluxul de turiști este la apogeu, Galeria de Artă Românească Modernă - una dintre cele mai vizitate galerii ale muzeului - a fost închisă publicului în mod repetat, din cauza temperaturilor ridicate din aceste spații, neconforme cu normele/condițiile de conservare ce trebuie asigurate unora dintre cele mai valoroase piese artistice ale patrimoniului național. Cazul acestei galerii nu este singular: Galeria de Artă Decorativă Europeană, inaugurată în ianuarie 2024, a fost închisă publicului la scurt timp după deschidere, Muzeul Colecțiilor de Artă a fost și el parțial închis publicului în perioada verii, iar microclimatul Muzeului Theodor Pallady depășește frecvent indicatorii reglementați de temperatură și umiditate, în timpul sezonului estival.
Toate aceste probleme extrem de grave care pun în pericol conservarea și păstrarea patrimoniului au fost semnalate conducerii de către specialiștii MNAR, sesizările fiind constant ignorate. Poate ar trebui menționat în acest context și dezinteresul total al directorului general interimar pentru modernizarea, dotarea și dezvoltarea cercetării de specialitate din cadrul celui mai important muzeu de artă din țară.
Programul expozițional al muzeului în perioada mandatului actualului director general interimar a fost realizat cu efortul și expertiza specialiștilor din colectivul MNAR, iar procesul de selecție și aprobare a programului cultural a fost unul discreționar, fără implicarea (profesionistă) în dezbatere a specialiștilor muzeului. Majoritatea acestor expoziții l-au avut drept curator chiar managerul care a profitat, a acaparat resursele instituției, pentru a-și construi propria imagine.
Există nenumărate exemple când dl. Stegerean a blocat proiecte expoziționale propuse de specialiștii muzeului cu un excelent potențial, atât pentru cercetarea patrimoniului, cât și pentru public, doar pentru faptul că acestea nu au putut fi capitalizate direct de către domnia sa (fie nu putea fi curator, fie autorii au argumentat științific faptul că modificările pe care acesta dorea să le impună erau în detrimentul argumentației științifice a proiectelor).
Un caz elocvent în acest sens este chiar expoziția Victor Brauner, curator Călin-Alexiu Stegerean, care prin selecția lucrărilor a generat „scandalul falsurilor”, documentat pe larg în presă, și a pus Muzeul Național de Artă în cea mai dificilă și umilitoare situație din ultimele decenii, cu repercusiuni negative asupra percepției publicului nostru ce se extind până azi, și care a afectat major și nedrept credibilitatea instituției și a specialiștilor acesteia.
Față de afirmațiile care insinuează faptul că pe durata mandatului domnului Stegerean muzeul a avut una dintre cele mai apreciate prezențe internaționale, am preciza faptul că MNAR a organizat în parteneriat cu prestigioase muzee instituționale expoziții precum: „Broderii de tradiție Bizantină din România. În jurul stindardului lui Ștefan cel Mare” la Muzeul Luvru, Paris sau „Maria a României. Regină și artistă” la Palatul Tao din Reims (expoziții cu rezonanță, parte a sezonului România-Franța din 2019) sau „Retrospectiva Paul Neagu” de la Kunstmuseum Liechtenstein, deschisă în primăvara anului 2021. Aceste expoziții au fost relevant documentate în presa internaționala și s-au desfășurat în afara mandatului domnului Stegerean de la MNAR.
În acest context, trebuie să menționăm că acele creșteri exponențiale de vizitatori la care se face referire nu pot fi justificate prin rapoarte. Ba mai mult, în ultimul an s-a observat chiar un declin al numărului de vizitatori la MNAR cauzat, cel mai probabil, de pierderea prestigiului în rândul publicului a instituției conduse de dl. Stegerean.
Am fi dorit ca doamna Magda Cârneci, de altfel un critic de artă respectat de breaslă, să fi luat legătura și cu specialiști din cadrul muzeului înainte de a publica acest elogiu adus domnului Călin-Alexiu Stegerean. În acest mod poate ar fi reușit să își nuanțeze o parte din afirmațiile extrem de ferme.
Regretăm că nu a făcut acest lucru și pentru că am fi putut să îi oferim o serie de dovezi și argumente care ar fi scos articolul din categoria unui lobby, a unui parti-pris pe care uman îl înțelegem, însă profesional nu putem fi de acord cu acesta. Suntem foarte curioși să știm dacă doamna Cârneci a stat de vorbă cu membrii comisiei care au evaluat activitatea de sfârșit de mandat a domnului Stegerean, pentru a vedea grila de notare și amendamentele acestora, care țin cont de obiectivele asumate în contractul de management. Sau autoarea pleacă de la supoziția că evaluarea ar trebui să nu fie făcută de o comisie de specialiști, ci de un eșantion din public?
Toate problemele semnalate - managementul defectuos, problemele grave care pun în pericol conservarea și păstrarea patrimoniului, sesizările ce semnalau abuzuri și hărțuiri ale angajaților la locul de muncă întreprinse de actualul director general interimar - se regăsesc în raportul corpului de control al Ministrului Culturii, care integrează documente justificative și probe ale angajaților. Pentru o parte dintre abuzurile și spețele menționate exista deja procese câștigate de către angajații muzeului, pentru altele, procese în desfășurare, atât în penal cât și în civil.
Curtea de Conturi a constatat că în anul 2016, după doar șase luni de mandat, dl. Stegerean a creat instituției prejudicii de peste 100.000 de lei, sume ce sunt în curs de achitare, după pierderea proceselor în instanță, de către acesta.
Tot în completarea celor menționate mai sus, aducem ca probă rezoluția Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care prin procesul verbal din 21.01.2025 respingea propunerea directorului general interimar al MNAR de modificare a organigramei și a Regulamentului de Organizarea și Funcționare a MNAR. Cităm:
„C.N.M.C. propune respingerea proiectului de Regulament de Organizare și Funcționare a Muzeului Național de Artă al României, propus de managerul muzeului. Astfel, comparând cele două variante ale Regulamentului de Organizare și Funcționare, se pot observa următoarele:
- Managerul M.N.A.R. propune modificări care afectează negativ structura și funcționarea instituției, limitând dezbaterea profesională și reducând rolul organelor consultative.
- Limitarea atribuțiilor Consiliului Științific și Consiliului de Administrație.
- Propuneri care permit utilizarea patrimoniului muzeului pentru colaborări externe riscante.
- Decizii unilaterale, fără consultări adecvate cu personalul de specialitate.
- O tendință de centralizare a deciziilor și de reducere a transparenței.
Având în vedere toate aceste deficiențe, anticipăm următoarele consecințe:
- Degradarea mediului profesional și a capacității M.N.A.R. de a-și îndeplini misiunea culturală.
- Risc crescut de abuzuri administrative și prejudicii asupra patrimoniului cultural gestionat de M.N.A.R.
În aceste condiții, C.N.M.C. recomandă revenirea asupra propunerilor și redactarea unui nou Regulament de Organizare și Funcționare, conform prevederilor actelor normative specifice domeniului muzeelor și patrimoniului cultural mobil, cu respectarea rigorilor Legii nr. 296/2023 și implicarea reală a Consiliului de Administrație precum și a salariaților vizați de diferitele forme de restructurare în procesul de consultare și decizie în vederea redactării unui R.O.F. care să fie supus.”
Considerăm utile toate aceste precizări, în contextul în care mandatul directorului general s-a încheiat în data de 5 februarie 2025, iar în prezent acesta are un mandat de manager interimar pentru o perioadă de 30 de zile, care expiră la începutul lunii martie. De altfel, acesta este și motivul pentru care am considerat că articolul doamnei Magda Cârneci este nu doar un exercițiu de dezinformare, de prezentare trunchiată și subiectivă, din exterior, a situației Muzeului Național de Artă al României, ci are rolul de a influența decizia autorităților de prelungire a interimatului domnului Călin-Alexiu Stegerean .
Cu mulțumiri,
Sindicatul Specialiștilor Muzeului Național de Artă al României
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Mass-media CulturMedia
26.02.2025
