Pe aceeași temă
Comentariul a fost făcut după ce noul ministru PSD Pavel Năstase și secretarul de stat Liviu Pop au emis o circulară prin care obligă inspectoratele școlare din toată țara să ignore rezultatele concursului și să-i numească, prin ”derogare”, pe cei care au fost directori înainte de examen, indiferent dacă l-au picat sau dacă nici măcar nu s-au prezentat la examen.
„Ne puteam aștepta la această hotărâre, atâta timp cât concursul nu a fost întâmpinat cu prea mult entuziasm încă de când a fost anunțat. Mulți oameni nu înțeleg că legea trebuie respectată și că nu este doar o forma fără fond. Ce am încercat a fost să creăm o formă de evaluare și selectare a directorilor școlilor, care să permită profesionalizarea managementului școlar. După ce s-a încheiat ultima fază a concursului, au constatat că sunt câteva sute de directori în funcție care fie nu s-au înscris la concurs, pentru că nu au avut încredere în această formă de evaluare și chiar l-au sabotat direct, fie, și mai grav, nu au reușit să treacă de probele de concurs. Când au văzut că există câteva sute de oameni care au cerut Guvernului și partidului să rezolve această problemă, au derogat de la metodologie și să accepte ca acești oameni să conducă școlile, subminând întregul concurs care a fost organizat corect”, a declarat rectorul Universității din București, profesorul Mircea Dumitru, fost ministru al Educației, pentru Republica.ro.
Fostul ministru al Educației spune că în această situație se află între 500 și 600 de directori, în condițiile în care 5.400 de candidați au promovat examenul pentru funcția de director și de director adjunct.
Potrivit Metodologiei de organizare a concursului de directori, nu pot fi numiți în posturile rămase vacante „persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau director adjunct în școlile respective și nu au participat la concurs sau persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise”, iar în luna decembrie a anului trecut Mircea Dumitru avertizase că nu va accepta nicio derogare.
Acesta se întreabă ce se va întâmpla în școlile în care în posturile vacante de conducere inspectoratele au dat deja decizii de schimbare a directorilor în funcție care nu promovaseră concursul. „E de urmărit în continuare ce se întâmplă în acele școli în care deja se luaseră anumite decizii, în așa fel încât conducerile să fi fost realizate, până la următorul concurs pe care l-au anunțat, dar e foarte puțin probabil să îl mai organizeze, de către anumite persoane, care sunt în corpul de experți și care nu erau în situația aceasta de a fi fost directori care nu au luat concursul. Ce se va întâmpla în această situație în care deja inspectoratele școlare au dat deja deciziile de schimbare a directorilor în funcție care nu promovaseră concursul sau care nu se prezentaseră la concurs rămâne de văzut. Sunt astfel de situații, în care Consiliul de Administrație și corpul profesoral deciseseră deja prin vot care sunt actualii directori”, afirmă fostul ministru al Educației.
Decizia luată de noul ministru Pavel Năstase arată, în opinia lui, tarele vechi ale sistemului. „În primul rând este o atitudine de desconsiderare care a celor care s-au pregătit și au fost onești. Acest lucru arată tarele destul de serioase, având rădăcini și în școala românească, a unei modalități de a organiza și de a conduce de la partid, lucru pe care l-am semnalat încă de astă vară”.
Mirabela Amarandei, fostul purtător de cuvânt al ministerului Educației: Restaurație, să fie primit! A început să curgă lapte și miere întru mediocritate și slava partidului
Și fostul purtător de cuvânt al ministerului, Mirabela Amarandei, a reacționat pe pagina sa de Facebook:
”Nici bine nu s-a uscat cerneala pe deciziile de numire, că a început să curgă lapte și miere... întru mediocritate și slava partidului. Se vorbește de restaurație. Să fie primit! Dar pentru cine?
Vreau să explic pe scurt care au fost argumentele pentru care acel articol a fost integrat în metodologia de concurs. Restricția privind numirile prin delegare a fost introdusă, pentru prima dată, la concursurile pentru inspectorii școlari din 2016, preluată apoi și în regulamentul concursului pentru directori.
Să presupunem că sunt director de școală și vreau să îmi continui activitatea ca manager. În cazul acesta, e clar că trebuie să particip la concurs, să mă pregătesc și să dovedesc că sunt bun acolo. Asta, chiar dacă până acum am fost numit printr-o decizie care poate fi, până la urmă, și arbitrară. Un concurs îmi validează competențele.
Dacă, însă, sunt convins că nu am șanse să trec concursul (conștient fiind de propriile mele limite), nu mă înscriu. Și atunci nu voi avea nici dreptul de a fi numit prin delegare pentru că, în fapt, am fugit de o înfruntare cu posibili contra-candidați. Am arătat că îmi este frică de un concurs, că nu mă consider suficient de bine pregătit pentru poziția pe care o ocup, de fapt.
Toate bune și frumoase, ar zice unii. Doar că nu e chiar așa. Vorbim aici de directori de școală, aceia chemați să conducă spații de educație (educație, da, despre care ni se spune că e ”prioritatea numărul 1”). Directorii de școală, aceia de la care fiecare dintre părinți, ori bunici, așteaptă să aducă disciplină, să construiască o cultură organizațională bazată pe corectitudine, respect față de reguli, respect față de profesori, părinți și elevi, onoare, responsabilitate publică.
Ce fel de directori ar putea fi aceia care au intrat în funcții, iată, pe ușa din dos? Aceia cărora oamenii de partid le-au spus, pe la colțuri, să nu se înscrie la concurs, pentru că ”vor veni ai noștri”. Aceia pentru care unii inspectori generali au încălcat metodologia de concurs, trăgând de timp până ”vin ai noștri”. ( De cazul de la București am fost sesizați, iar ministrul Mircea Dumitru a semnat, în 29 decembrie, un ordin pentru cercetare disciplinară a inspectorului general de București. Restaurație și acolo?) Ce fel de directori de școală, profesori, până la urmă, sunt aceia pentru care regulile nu sunt reguli? Ce îi vor învăța ei pe copii? Că se poate și așa? ”...până vin ai noștri”?
Nu mi-am propus să arunc anatema asupra celor care, de ieri, se bucură de acea derogare de la metodologie. Dar am văzut, în perioada asta, prea mulți profesori mânați de propriile interese care instigă la ură, la nerespectarea legii, care nu știu să se exprime sau să scrie corect. Modele, s-ar numi ei... Ce simt profesorii buni, aceia care au muncit din greu și pentru profesorat, dar și pentru concurs?
Educația nu sună bine. ”Lichidare” e cuvântul care m-a șocat, recunosc. Sună rece, cinic și lipsit de scrupule.
Despre concursul de directori poate voi mai povesti. A fost, fără să exagerez, o luptă. Cu ”ai noștri”.
***
Ministrul Educaţiei Pavel Năstase a găsit o explicaţie pentru justificarea faptului că a încălcat un Ordin de ministru, neanulat legal, la care a dat o simplă "derogare" pentru ca toţi foştii directori de şcoli care nu au promovat concursul să poată fi numiţi pur şi simplu la loc directori: ca să nu-i discrimineze. Pe motiv că aceştia se consideră discriminaţi în raport cu cei care au trecut de rigorile concursului şi au fost admişi.
El şi secretarul său de stat Liviu Pop, celebru pentru muşamalizarea plagiatului lui Ponta, au dat vineri o circulară prin care-i obligă pe inspectorii şcolari să-i repună în funcţii de directori şi directori adjuncţi pe profesorii care nu au fost în stare să treacă de filtrul unui examen de validare pe post printr-o probare minimă a competenţei lor de a conduce şcolile din România. Acum aflăm din gura ministrului că incompetenţa este discriminată iar domnia sa nu vrea să-i "discrimineze".
Ministrul nu vorbeşte nimic despre încălcarea unui Ordin de ministru, care nu a fost anulat - pentru că, altfel, ar fi trebuit invocat acest aspect în documentul emis vineri- şi care produce efecte juridice. Indiferent cine l-a emis, acesta este un document legal a cărui anulare nu se poate face doar din pix cu o simplă circulară în care este pus în brânci un întreg sistem şi prin antrenarea inspectorilor şi a consiliilor de administraţie în lanţul de complicităţi al obedienţei.
Într-o declaraţie dată sâmbătă pentru News.ro, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a spus că a luat decizia ca persoanele care nu promovat concursul de directori, dar au ocupat anterior funcţiile respective, să poată fi numite, temporar, în aceste posturi, până la organizarea unui nou concurs, deoarece toate şcolile din România trebuie să aibă, de luni, directori. De ce"trebuie" tocmai de luni, nu explică. Pentru că aşa vrea el, fără niciun temei legal. Tot aşa cum nu spune pe ce document legal îşi fundamentează luarea acestei "decizii".
Năstase a precizat că a primit sesizări din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, potrivit cărora constituie discriminare o notă a fostului ministru Mircea Dumitru, prin care se interzicea ca, în funcţiile de director şi director adjunct rămase vacante după concurs, să fie numite persoane care au ocupat aceste funcţii în şcolile respective şi nu au participat la concurs, precum şi persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise. Îi amintim ministrului că simplele sesizări nu au valoare juridică, ele sunt doar nişte petiţii ale unor cetăţeni nemulţumiţi. De altfel, ministrul nu a făcut public niciun document cu valoare juridică emis de Consiliul Discriminării care să justifice acţiunea sa în forţă, ilegală, împotriva unui ordin de ministru. Un ministru nu emite acte în baza unor petiţii ci având la bază alte documente legale, menite a produce efecte juridice.
Ministrul Educaţiei a declarat, pentru News.ro, că a luat, împreună cu inspectorii generali, decizia de a da o derogare de la Metodologia pentru desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct, deoarece, "de luni, fiecare şcoală din România trebuie să aibă o conducere".
Fals! Ministrul nu a "luat" nicio decizie "împreună" cu inspectorii şcolari ci, aşa cum limpede arată documentul emis de el şi de secretarul de stat Liviu Pop, le-a pus în vedere acestora să execute "derogarea" prin care cei care nu au fost în stare să treacă de un concurs să fie acum numiţi directori de şcoli.
"În nota care a fost dată din partea predecesorului meu s-a spus că pentru posturile rămase vacante în urma concursului pot fi nominalizate cadre cu excepţia celor care au ocupat funcţiile de directori sau directori adjuncţi în unităţile de învăţământ respective şi nu au participat la concurs, respectiv persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise", a spus ministrul Educaţiei.
El a susţinut că este vorba de o discriminare, fără să justifice traducerea termenului de discriminare în acest context şi la ce fel de dicţionar se raportează domnia sa. "Se consideră o discriminare. După ce nu mai eşti pe funcţie de ce nu ai putea să participi la aceste nominalizări?", s-a intrebat ministrul Pavel Năstase. Ministrul se face că nu vede că atât timp cât nu și-au putut proba competența și au picat examenul, nominalizarea lor fără concurs pe niște posturi pentru care alți colegi de-ai lor au trecut un examen ar fi un abuz, nicidecum îndreptarea vreunei ”discriminări”. De altfel, pentru îndreptarea vreunei discriminări, singurul care poate emite un document în acest sens este Consiliul Discriminării care nu a emis niciun document juridic în acest sens. Invocarea petițiilor primite de Consiliul Discriminări de la cei care se consideră defavorizați că nu au fost în stare să treacă un examen este puerilă și vicioasă și nu are valoare juridică. De altfel, folosind cu abilitate exprimarea impersonală, el nu spune cine ”(se) consideră” o discriminare și cum a ajuns la identificarea ei, în baza căror repere de analiză a discriminării și cum o fundamentează juridic pentru a anula rezultatele unui examen desfășurat în condițiile legii.
ÎI amintim ministrului că discriminarea este, din punct de vedere juridic, un tratament diferit şi nejustificat privind drepturile şi interesele fundamentale sau garantate juridic, faţă de persoane aflate într-o situaţie similară, din cauza apartenenţei acestora la anumite grupurile sau categorii, sau din cauza unei anumite caracteristici de rasă, gen etc. Or, în cazul de faţă, singura apartenenţă la un "grup" este cea la grupul celor care nu au fost capabili să treacă un examen în urma cărora alţi colegi de-ai lor au fost admişi. Singura "discriminare" este propria incompetenţă şi inaptitudinea de a trece un examen prin care au avut posibilitatea, fără nicio discriminare, să-și probeze competența. Nimeni nu i-a discriminat să participe și să ia examenul pe cei care astăzi, cu sprijinul ministrului, se consideră discriminați pentru că nu au fost în stare să ia examenul.
Ministrul a adăugat că a primit din partea CNCD solicitarea de a rezolva această problemă, fără să facă public niciun document legal cu forţă juridică în acest sens.
"Am spus să facem o corecţie, să nu îi discriminăm, oamenii ăştia au fost o perioadă directori", a mai spus Năstase. Aşadar, numai faptul că o "perioadă" au fost directori este singurul lor argument de competenţă şi care justifica postura lui de discriminaţi! De fapt, ministrul le alocă statut de favorizați foștilor directori, statut pe care-l camuflează cu abilitate, ilegal, sub protecția discriminării! ”Perioada" la care se referă ministrul Năstase sunt cei 8 ani în care PSD nu a organizat niciun examen de numire pe post.
El mai spune că a găsit soluţia modificării metodologiei împreună cu sindicatele din învăţământ. Cu toate acestea, partenerul social invocat acum de ministru nu figurează în circulara emisă vineri aşa cum se poate constata din conţinutul ei iar consultarea, probabil orală, a sindicatelor în nici două zile de când a ajuns la minister nu poate fi invocată ca argument fără inserarea fundamentată legal a unui punct de vedere al acestora în textul vreunui document.
Pavel Năstase a menţionat că măsura este temporară, deoarece, în iunie sau, cel târziu, în iulie, va fi organizat un nou concurs pentru ocuparea posturilor vacante de directori şi directori adjuncţi.
"Până la 1 septembrie eu doresc să fie rezolvată problema corect, transparent, prin concurs", a precizat ministrul. El a adăugat că, în următoarea perioadă va fi pregătită o metodologie, va fi aprobat un calendar şi va fi anunţată o bibliografie pentru desfăşurarea concursului. Adică a pus carul înainte boilor: mai întâi i-a numit pe cei care au picat concursul pe motiv că au fost "discriminaţi" în raport cu cei care l-au luat iar apoi va organiza un concurs pentru titularizarea lor. La cât de impresionat s-a arătat el de "oamenii aceştia care au fost o perioadă directori" de s-a gândit să nu-i lase fără funcţie şi după ce au picat concursul, nu e greu de bănuit ce criterii va introduce pentru a se asigura la concursul din vară de perpeturarea menţinerii lor pe post.
Inclusiv aspectul invocat privind petiţiile venite de la Consiliul Discriminării este suspect, pentru că o simplă petiţie nu are rolul de a anula un document administrativ cum este Ordinul emis de ministrul Dumitru. Consiliul Discriminării nu a făcut public nicio decizie prin care ar sancţiona ministerul pentru că a "discriminat" nişte loaze care nu au fost în stare să treacă un concurs de numire pe post. Aşa, orice respins la orice facultate din lumea asta s-ar putea simţi discriminat în raport cu orice alt candidat admis şi ar putea revendica statutul de student. Sau orice alt cetăţean căruia nu i s-a permis să devină ministru de pe o zi pe alta ar putea să se considere discriminat pentru că nu se află în locul ministrului Năstase.
***
Profesorii care au ocupat posturile de director şi director adjunct în şcoli - înainte de concursul organizat de fostul ministru al Educaţiei - şi care ori nu au participat la concurs ori pur şi simplu l-au picat vor fi repuşi în funcţie, potrivit unei circulare emise vineri de ministrul Educaţiei Pavel Năstase şi secretarul de stat Liviu Pop; ultimul, celebru pentru felul în care a muşamalizat dosarul de plagiat al lui Victor Ponta.
Potrivit unei circulare - făcută publică de Ziarul de Iaşi - trimisă vineri de Ministerul Educaţiei către toate inspectoratele şcolare judeţene şi către inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti pot fi numite în funcţiile de director şi director adjunct "şi persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcţii de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi nu au participat sau au participat la concurs, dar nu au fost admise."
Repunere în funcţie prin "derogare" de la incompetenţa probată prin picarea examenului
În conţinutul circularei se vorbeşte despre o "situaţie raportată" deja de inspectorate pe data de 6 ianuarie 2017. Ceea ce presupune emiterea, anterior transmiterii circularei în cauză, către toate inspectoratele şcolare a unei alte circulare în care să li se fi cerut transmiterea către minister a unei evidenţe locale pentru centralizarea ulterioară a tuturor răspunsurilor primite. La nici două zile de instalarea Guvernului. Ceea ce arată intenţia vădită de a repune în funcţii, cât mai repede, toţi oamenii actualei puteri pe care guvernul Cioloş i-a triat în baza unui examen minim de competenţă, primul organizat de ministrul Mircea Dumitru, după 8 ani la nivelul conducerilor de şcoli. Iar repunerea lor în funcţie se face cu ignorarea incompetenţei lor probate tocmai prin faptul că nu trecut examenul. Sau fără măcar să-l fi susţinut.
Ignorarea acestei incompetenţe are şi o denumire în textul documentului: "derogare". Se numeşte "derogare de la prevederile art.24 alin. (1) din Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar." Care metodologie a fost aprobată prin Ordin al ministrului Educaţiei Mircea Dumitru, nr. 5080/2016. Ordin care ar trebui anulat cu o întemeiere legală. Care sunt comandamentele care au impus anularea ordinului de ministru - care produce efecte juridice, indiferent cărui guvern aparţine ministrul respectiv - nu se ştie. Cum nu se ştie nici cum motivează actuala conducere a ministerului Educaţiei încălcarea unui ordin de ministru.
În condiţiile în care guvernul abia a fost învestit în data de 4 ianuarie, este uluitoare viteza cu care conducerea nou-instalată la ministerul Educaţiei şi-a dorit repunerea în funcţie, la nici două zile de la instalarea guvernului, a celor pe care fostul guvern i-a supus unui examen minim de competenţă profesională susţinut în condiţii legale, cum la fel de gravă este şi derogarea despre care se vorbeşte în conţinutul circularei. Şi care este o derogare de la competenţa minim-probată în cadrul unui examen legal.
La fel de interesant este şi felul în care cei doi se spală pe mâini de eventualele consecinţe penale ale unui astfel de demers: numirea celor care nu au trecut examenul pentru posturile de director şi de director adjunct va fi făcută printr-o "decizie a inspectoratului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul persoanei solicitante".
Aşadar, nu prin ordin de ministru se va aplica "derogarea", ci cu antrenarea unui întreg circuit de complicităţi în care sunt antrenaţi, astfel, toţi cei care fac parte din respectivele structuri şi care, astfel, îşi vor putea proba fidelitatea faţă de noua putere, pentru că nu e greu de dedus ce se va întâmpla cu inspectorul sau cu membrul consiliului de administraţie care se va opune lanţului de complicitate din circuitul documentelor ce vor fi astfel semnate şi contrasemnate. Iar întreaga operaţiune primeşte şi un termen limită din partea celor doi: nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2016-2017. Adică în luna iunie a acestui an.
Când se va fi încheiat întreg procesul de restauraţie şi de triere a tuturor celor puşi, astfel, să-şi probeze fidelitatea faţă de actuala putere. Pentru că nu mai e vorba doar de foştii directori ci de întreg lanţul de funcţionari care vor intra în acest circul de validare a imposturii preuniversitare.
Doar 11 rânduri care ascund un întreg proces de restauraţie:
Pe 22 decembrie, Ministerul Educatiei condus de Mircea Dumitru transmitea inspectoratelor scolare o nota in care avertiza ca in functiile de director si director adjunct ramase vacante dupa organizarea concursului nu pot fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat functii de director sau director adjunct in scolile respective si nu au participat la concurs, precum si persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise, aminteste Hotnews.ro. Purtatorul de cuvant Mirabela Amarandei preciza atunci ca posturile respective vor fi ocupate "prin detasare in interesul invatamantului sau prin delegarea atributiilor" şi că ministrul Mircea Dumitru nu va semna nicio derogare de la metodologie care sa permita directorilor care nu au participat sau nu au promovat concursul sa isi mentina functia.
De altfel, dupa incheierea concursului de directori de scoli, Ministerul Educatiei anunta ca vor fi aprobate "deciziile de numire prin detasare in interesul invatamantului pana la organizarea concursului", dar nu mai tarziu de sfarsitul anului scolar 2016-2017, pentru cele 3.509 functii ramase vacante dupa validarea rezultatelor finale. Potrivit metodologiei de concurs, in aceste functii nu vor fi numite persoanele care pana la organizarea concursului au ocupat pozitii de director sau de director adjunct in unitatea de invatamant respectiva si nu au participat la concurs, respectiv persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.
În ce a constat examenul pe care nu l-au putut trece cei repuşi acum în funcţie de secretarul de stat Liviu Pop si ministrul Pavel Năstase
Proba scrisa a vizat evaluarea aptitudinilor cognitive şi a competențelor manageriale ale candidaților și a constat în rezolvarea, timp de două ore, a unui test-grilă. Evaluarea s-a produs în condiţii de maximă transparenţă şi numai cu implicarea directă a candidatului care a asistat permanent la evaluarea sa: membrii comisiilor de concurs au evaluat testul-grilă în aceeaşi zi, "după expirarea duratei maxime de rezolvare, în prezența candidaților și a 2 martori aleși succesiv dintre candidați."
In urma probei scrise, candidaţii au mai susţinut încă două probe: analiza CV-ului (realizată în plenul comisiei de concurs, în prezența candidatului, prin acordarea de puncte potrivit criteriilor și punctajelor prevăzute de metodologie şi pe baza documentelor din dosarul de înscriere care dovedesc cele afirmate în CV), respectiv un interviu în fața comisiei de concurs, în care s-au apreciat scrisoarea de intenție, calitatea și susținerea de către candidați a ofertei manageriale și a unui plan operațional pentru un an, cu o durată de maximum 30 de minute".
Concursul s-a desfasurat sub presiunea PSD si a amendamentelor din Senat ale Ecaterinei Andronescu care a încercat să determine amânarea concursului până în vară. Miza o înţelegem acum
In ciuda presiunilor venite in special dinspre PSD, ministrul Educatiei Mircea Dumitru nu a renuntat la organizarea concursului pentru directorii si directorii adjuncti din pre-universitar.
Comisia de invatamant a Senatului, prezidata de senatoarea PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educatiei, introdusese un amendament prin care se incerca amanarea pana in vara anului 2017 a concursurilor pentru functiile de director si director adjunct de scoala. Miza o aflăm acum.
Mircea Dumitru, ministrul Educatiei de la acea vreme, anunta că, in ciuda piedicilor create, concursul pentru directorii de scoli va fi organizat in octombrie si a avertizat ca autoritatile statului vor interveni daca profesorii vor fi impiedicati, intr-un fel sau altul, sa se inscrie la acest concurs.
