Pe aceeași temă
Propunerea ministrului Justiei, Mona Pivniceru, pentru Parchetul General este Mihail Tiberiu Niţu, iar propunerea pentru DNA este Ioan Irimie, ambii fiind nume extrem de controversate si care contravin avertismentelor Comisiei Europene.
Comisia care secondat-o pe Mona Pivniceru in evaluarea candidatilor a facut cite doua propuneri pentru fiecare functie. Astfel,pentru procuror general a mai fost propusa Elena Hach, iar pentru DNA, Claudiu Dumitrescu. Piviniceru a optat insa pentru Tiberiu Nitu si Ion Irimie, procurori considerati extrem de servili fata de sefi si fara dosare mari de coruptie instrumentate. Mai mult, Tiberiu Nicu a particpat la reprimarea revolutiei din decembrie 1989, cum singur a recunoscut.
Mona Pivniceru a promis ca va afisa pe pagina de internet a ministerului evaluarile comisiei care i-a facut cate doua recomandari pentru post.
Potrivit Romania libera, membrii comisiei caru au facut cate cele doua recomandari au fost Nelu Ciobanu, procuror militar, sef al Parchetului Curtii Militare de Apel, personaj extrem de controversat ( nu a facut nici un rechizitoriu notabil, ar fi fost repetent in facultate, mereu a alergat dupa functii prin intrigi si turnatorii-surse); Dragos Dumitru - procuror la Parchetul General , fara rezultate notabile, Dana Claris, psiholog si Viorel Cerbu, procoror adjunct de sef de sectia la DNA, cu rezulta notabile, care merita sa fie el insusi sef DNA.
Asa cum a declarat marti Daniel Morar, la dezbaterea organizata de GDS cu ocazia lansarii cartii lui Cristian Ghinea "Eu Votez DNA", procurorii merituosi nu s-au inscris in cursa din cauza criteriilor de selectie si lipsei de transparenta a intregului proces.
De fapt, nici Daniel Morar, nici alti procurori anticoruptie cu rezultate extrem de bune precum Lucian Papici, Mariana Alexandru, Doru Tulus sau Catalin Nistor nu au participat la selectia organizata de Pivniceru.
Cine sint cei doi procurori propusi de Pivniceru
TIBERIU NITU, candidat la funcţia de procuror general, fost prim-adjunct de procuror general, fost executant al reprimarilor din decembrie 1989 si al mineridei din iunie 1990, in proiectul sau de managemnet a teoretizat perfect toate cerintele Comisiei Europene (aferente Mecanismului de Cooperare şi Verificare) şi a subliniat de mai multe ori obligativitatea de a le respecta.
Potrivit Romania libera, continutul proiectului de managemnt a parchetului General redactat de Tiberiu Nitu nu este original, ci este o compilatie nu numai din documentele Comisiei Europene, ci şi din rapoartele periodice ȋntocmite de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi din informarile CSM şi ale Ministerului Justiţiei ( perioadele Macovei si Predoiu) către CE.
Problemele lui Niţu sunt însă cele de biografie: a participat activ la reprimările din decembrie 1989 ( a confirmat el insusi, in declaratiile date in aceste dosare), a participat la clasarea acestor dosare, si mai ales nu a facut rechizitorii de trimitere ȋn judecata de notorietate.
IOAN IRIMIE, procuror DNA la Cluj, este cotat ca procuror mediocru, gata oricând să intuiască dorinţele şefilor şi să le execute, spun surse judiciare, citate de Romania libera. De asemenea, ar fi extrem de sensibil la interesele grupurilor de interese influente la un moment dat, spun sursele noastre.
Aprecierile de mai sus se pot exemplifica cu un dosar penal ȋn care a făcut plângere fostul medic curant din Germania al seniorului ţărănist Corneliu Coposu , doctorul Mihai Baican, care a reclamat ȋnselaciuni de milioane de euro săvârşite prin trafic de influenţă, ceea ce atragea competenţa DNA. Irimie a tergiversat un an cercetarea pentru ca apoi să trimită dosarul la sediul central. Intre timp, doctorul Baican, dintr-un om bogat, a ajuns să traiasca din ajutorul social oferit de statul german si sa locuiasca intr-o locuinta sociala.
Candidatul Irimie, prin proiectul său la şefia DNA, demonstrează că ştie teorie deoarece a enunţat :" Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să devină un acuzator energic şi imparţial în urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, pentru a demonstra independenţa sistemului judiciar şi că România este un stat de drept".
Despre Irimie se spune ca l-ar fi arestat pe Miron Cosma pentru mineriadele din ianuarie-februarie 1999. Nimic mai fals: Irimie a executat ordinul procurorilor ierahici superiori Doru Dobocan si Augustin Lazar, potrivit Rl.
Ce urmeaza
Ministrul Justitiei trebuie să facă două propuneri la CSM, cu motivarile aferente, pana la data de 1 noiembrie. La randul sau, CSM trebuie sa avizeze sau nu ropunerile Monei Pivniceru, să motiveze hotărârea sa şi apoi să trimită documentele preşedintelui României.
Preşedintele, care are drept de decizie finală, poate accepta sau respinge propunerile Monei Pivniceru.
În cazul în care preşedintele respinge propunerile Monei Pivniceru, teoretic procedura ar trebui sa se reia de la zero, dar surse din CSM sustin ca ministrul justitiei ar dori saq faca alte propuneri tot din lista actualilor candidati.
PIVNICERU, AVERITZATA DE CE si SUA
Numirera procurilor sefi la DNA si PG a generat critici apasate din partea oficialilor Comisiei Europene si a ambasadei SUA. Procesul va fi monitorizat atent si trebuie respectate criteriile de transparenta si nepolitizare, au avertizat acestia.
Catherine Day: Niciuna dintre rrecomandari nu se regaseste in proceduri
Secretarul general al CE, Catherine DAy i-a trimis in data de 2 octombrie o scrisoare ministrului Pivniceru, in care ii reproseaza că nu a respectat recomandările făcute de Comisia Europeană în vederea numirii şefilor de Parchete.
„În adresa mea către dvs. din data de 11 septembrie, am expus modul în care trebuie înţeles raportul în lumina proiectului privind procedurile trimis de dvs. colegilor mei în data de 7 septembrie. Din păcate, aproape niciunul din aceste puncte nu s-au regăsit în procedurile publicate în această săptămână”, se arată în scrisoarea lui Catherine Day, potrivit România Liberă.
Oficialul european ii reaminteste Monei Pivniceru recomandarile Comisiei Europene in legatura cu Justitia din Romania.
"Pentru a evita orice neintelegere, cu permisiunea dvs. voi reitera recomandarile Comisiei. In opinia Comisiei, procedurile de selectare trebuie sa fie credibile si pe deplin transparente pentru a determina cei mai bun candidati posibili sa-si depuna candidatura. Aceasta inseamna ca procesul de selectie trebuie sa fie pe deplin transparent si public. Acesta include interviuri, stabilirea unor criterii precise in solicitarea de candidaturi, implicarea conducerii actuale a Ministerului Public si DNA in alegerea Comitetului de Selectie si alocarea unei perioade rezonabile de timp in vederea acestei proceduri. De asemenea, Comisia a mai sugerat oficializarea acestei proceduri prin emiterea unui ordin ministerial.
De asemenea am luat act de pozitia recenta exprimata de Consiliul Suprem al Magistraturii in acest context prin care sunt oferite sugestii utile cu privire la procedura. Consider, in general, ca un rol activ al CSM pe parcursul tuturor etapelor procedurii reprezinta un element important ce confera procedurii si candidatului desemnat credibilitatea necesara", mai afirma Catherine Day.
Mark Gitenstein: Procesul de selectie al procurorilor sefi, criteriu important in parteneriatul strategic cu Romania
"Primul test in acest sens va fi numirea noului procuror general si a noului procuror-sef al DNA. Este vital ca cei numiti in aceste inalte functii sa fie sustinuti de toate marile partide politice, ca ei sa fie procurori independenti, apolitici si, mai presus de toate, sa fie la fel de competenti si curajosi precum predecesorii lor. Acest lucru nu se va intampla daca - cei mai buni si mai inteligenti - ezita sa se inscrie in competitie. Pentru Statele Unite ale Americii, acest proces de selectie va fi un criteriu foarte important care va influenta perceptia asupra parteneriatului nostru strategic cu Romania", a spus marti ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gittenstein..
"Sunt intrebat adesea de ce este acest lucru atat de important pentru noi. Este foarte simplu: Romania este aliatul nostru si ne-am angajat sa avem un viitor comun. In Irak si Afganistan ne-am sacrificat impreuna. Insa pana nu vom sti ca statul de drept este sigur si pana nu vom sti ca aceste institutii care asigura puterea cetatenilor sunt independente, nu putem fi increzatori ca Romania este un aliat stabil.", a precizat Gitenstein.
