Pe aceeași temă
In apele tulburi si poluate de dupa revolutia din decembrie 1989, au aparut si formatiuni politice ecologiste. A fost chiar o inflatie: Miscarea Ecologista Romana (MER), Partidul Ecologist Roman (PER), Federatia Ecologista Romana (FER) etc. Se epuizasera denumirile posibile de organizatii ecologiste. Societatea romaneasca Inflorise ca un MER, ca un PER, ca un fir de trandaFER. Parea ca de secole poporul roman gandea si actiona In spirit ecologic si astepta doar momentul propice sa se organizeze politic In aceasta directie.
Unii credeau ca nu monarhia va salva Romania, ci ecologia. N-a fost sa fie asa. Nu am auzit de nici o actiune ecologica notabila pusa In practica de vreuna dintre aceste organizatii politice. Se vede ca ceea ce se viza In principal erau scopuri mai mult sau mai putin lucrative: subventii pentru partide din bugetul de stat, ajutoare de la miscarea ecologista europeana, universitati particulare, chipurile, ecologice (In unele dintre ele s-au depistat nereguli cu diplome false), spatii comerciale In sediile partidelor si, evident, cateva posturi caldute In Parlament. Din ratiuni electorale, partidele mari (de dreapta si de stanga) s-au aliat rapid cu ele, le-au anexat In chip de floare la butoniera. Dupa ce s-a ofilit, adica foarte repede, au aruncat-o la gunoi.
Un lux al societatilor educate si bogate
Miscarile si partidele ecologiste sunt foarte puternice In Europa, reprezentand - civic si politic - o anumita traditie si mentalitate. Ecologia este un lux al societatilor educate. Or, In Romania ultimelor sase decenii nu putem vorbi despre educatie si constiinta ecologica. Au existat foarte multe cutume ecologice In cultura traditionala romaneasca, dar ele au disparut strivite de tavalugul colectivizarii. De asemenea, ecologia este un lux al societatilor bogate. Costul instalatiilor de purificare Intr-o uzina poluanta poate depasi costul uzinei propriu-zise. Romania sta foarte rau si la acest capitol. Din indiferenta si din saracie, In perioada comunista (a industrializarii fortate) si In cea postcomunista s-a investit minimal In scopuri ecologice. S-a calculat ca, In urmatorii 15 ani, In Romania sunt necesare fonduri de vreo 30 de miliarde de euro pentru implementarea acquis-ului comunitar In domeniul protectiei mediului. Circa 30% din aceste fonduri vor fi acoperite de UE, 35% de catre agentii economici, iar 20% (adica 6 miliarde de euro) din bugetul de stat.
Buturuga mica...
Intrebat recent de un ziarist ce parere are despre societatea civila din Romania, C.V. Tudor a raspuns nonsalant: "Pai si noi suntem societate civila! Ce, noi suntem militari?!". Aceasta replica stupefianta arata cam care este nivelul de cultura politico-civica al multor politicieni romani. In pofida acestei situatii, societatea civila romaneasca s-a maturizat simtitor In ultimii ani. S-a dezvoltat si o semnificativa miscare ecologista. De data aceasta una autentica. Nu coborata cu harzobul din cer, din aerul rarefiat de cabinet de partid, ci crescuta de jos, din sanul societatii civile. Modelul incetatenit la noi pare a avea unele caracteristici specifice. Nu este vorba de organizatii care militeaza pentru ecologie in general, in abstracto, ci de ONG-uri care sustin proiecte concrete si actiuni punctuale, locale sau zonale, menite sa rezolve probleme ecologice acute. Grupul pentru Dialog Social sprijina unele dintre aceste proiecte. Mereu lupta este inegala si fortele in conflict, asimetrice. De regula, structuri mamut guvernamentale sau patronale (cu uriase interese politice si/sau financiare) sunt infruntate de cate o mica organizatie civica nascuta ad hoc, lipsita de fonduri si logistica, dar entuziasta si zgomotoasa. Cel mai adesea, este formata din tineri educati si intelectuali care reusesc sa atraga de partea lor opinia publica si mass-media. Se apeleaza la forme de lupta inedite, inteligente si ingenioase (nu lipsite de umor). Astfel au luat nastere ONG-uri sau campanii ecologice de tip:
Salvati Rosia Montana
...altfel muntii, padurile si satele din zona aurifera vor disparea, iar raurile si apele freatice vor avea gust de migdale amare (= cianura). Este periclitat si patrimoniul cultural, istoric si arheologic al regiunii (vezi www.rosiamontana.org). Proiectul de extragere a aurului nu este agreat nici de conservatoarea Academie Romana, dar specialistii companiei australiene RM Gold Corporation au publicat recent un raport in care reproseaza Academiei faptul ca decizia ei nu s-ar baza decat pe zvonuri si legende. Problema este ca unii dintre cei mai aprigi sustinatori ai acestui proiect economic par sa fie chiar viitoarele victime - tarani si muncitori din zona, care vor locuri de munca sigure si bine platite. Actioneaza vechiul sindrom "Muntii nostri aur poarta,/ Noi cersim din poarta-n poarta". In aceste zile (15-31 august) contestatarii proiectului organizeaza la Rosia Montana o tabara de creatie, intitulata Ecologie si Alchimie, cu participanti (artisti, scriitori, actori, muzicieni) din mai multe tari europene. In forme sugestive initiatorii incearca sa prezinte localnicilor gravele "efecte secundare" ale proiectului si sa sensibilizeze opinia publica privind potentialul economic, cultural si turistic al regiunii.
Salvati Sighisoara
Duhul rau Agathon, trimisul lui Dracula SRL pe Pamant, a planat malefic pe deasupra cetatii. Arogant si sarcastic (un Nastase mai mic), el a fost rapus de cativa tineri pletosi, insistenti si inventivi, care au salvat nu numai o padure de stejari protejati, dar si spiritul neprotejat al burgului medieval.
Salvati Parcul Carol
Am semnat si eu protestul organizatiei "pentru libertatea de constiinta", dar nu atat pentru protejarea parcului, sau pentru salvarea mausoleului, cat impotriva construirii Catedralei Mantuirii Neamului. Numele catedralei e bine ales: cine e impotriva proiectului, e impotriva "mantuirii neamului". Cred ca aceasta ctitorie siluieste spiritul crestin-ortodox, conform caruia Dumnezeu coboara in temple frumoase, curate si mai degraba mici, nu in catedrale impunatoare si strivitoare (o trasatura a spiritului catolic). Catedralele ortodoxe ridicate in anii ‘20-‘30 in centrul oraselor transilvanene sunt excese ale unui alt context istoric, cu conotatii politico-nationale cunoscute. In al doilea rand, in conditiile unei Romanii paupere, cred ca BOR ar trebui sa se implice mai mult in ajutorarea oamenilor saraci si napastuiti, si nu in ctitorirea unor edificii faraonice, cu vanitatea sa faca din Bucuresti "a patra Roma". Altfel, Catedrala va ramane doar o tichie de margaritar pe capul ministrului Culturii si Cultelor. Morbul conducatorului-ctitor e contagios si se transmite din generatie in generatie. Dan Perjovschi are dreptate: puneti o cruce pe Casa Poporului si veti avea Catedrala Mantuirii Neamului!
Salvati raul Mures
E vorba de un proiect comun, al unor ONG-uri maghiare si romane, care vizeaza reabilitarea ecologica a raului. Chiar in aceste zile cativa tineri coboara cu pluta pe Mures, pana la varsarea in Tisa, pentru a "scana" eco-sistemul si pentru a inventaria problemele ecologice cu care se confrunta.
Salvati Marea Neagra Cum altfel decat poluata poate fi o mare in care se varsa rauri poluate. Fiind o "mare inchisa", ea tinde sa devina o imensa groapa de gunoi. O mare neagra la propriu. Este un vechi viciu al gandirii populare: la tara (si apoi la mahala) se considera ca apa - raul, lacul, marea - este un loc public de deversare a deseurilor. In plus, in largul coastei romanesti, sute de plase de pescuit au fost abandonate de-a lungul deceniilor. Nefiind bio-degradabile, setcile au devenit un urias cimitir pentru delfinii, rechinii si pestii din Marea Neagra.
Salvati Vama Veche
Toate proiectele ecologice de mai sus au si o componenta culturala, in sensul antropologic al termenului. Este vizata protectia mediului, dar ca o biosfera in care locuiesc comunitati umane. Proiectul ecologic cu aspect cultural predominant este Salvati Vama Veche (vezi www.savevamaveche.home.ro). Se incearca protejarea nu numai a calutilor de mare din 2 Mai-Vama Veche (specie pe cale de disparitie) si a troglobiontilor din pestera Limanu. Adevarata miza este conservarea unui genius loci, spirit al locului creat in coltul de S-E al tarii. In anii ‘60-‘80, in conditii socio-politice complet diferite, aici supravietuise ceva din modelul Balcicului interbelic. Doimaistii si vamaiotii si-au creat un ecosistem cultural propriu care, din primavara pana-n toamna, functioneaza in buna simbioza cu cel al localnicilor.
Totul a inceput vara trecuta, cand jandarmii - pusi de infatigabilul ministru Agathon - au evacuat brutal de pe plaja mai multi tineri nudisti corturari. Un grup de intelectuali (Mircea Toma, Dana & Liviu Papadima, Simona Kessler, Oana Gruenewald s.a.) s-a solidarizat cu ei. Ulterior s-a creat Asociatia Pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural (APCAPBC). S-a incheiat o intelegere tripartita intre jucatorii sociali implicati (localnici, investitori, vamaioti), astfel ca - facand fiecare compromisuri - toti sa iasa in castig (dupa principiul all win). S-a convenit ca noile constructii sa nu depaseasca un anume regim de inaltime si sa nu tradeze spiritul arhitecturii traditionale dobrogene. Consultanta de specialitate - pentru proiectele noilor case si pentru planul de urbanism - ofera gratuit Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj (doar Vama Veche a fost o "colonie" a clujenilor, iar 2 Mai a bucurestenilor). La Gala Societatii Civile de la sfarsitul anului 2003 proiectul APCAPBC a castigat marele premiu. Asociatia a devenit atat de puternica, incat autoritatile au fost nevoite sa-i acorde atentie. In iulie a.c., Mircea Toma s-a intalnit in situ (adica pe plaja la Vama Veche) cu Speranta Ianculescu, ministru al Mediului, pentru consultari.
Editia a doua a festivalului de muzica rock Stufstock se anunta un succes. Trupe rock precum Iris, Cargo, Nightlosers, Celelalte Cuvinte, ZOB, Luna Amara s.a., dar si folk-jazz-singers precum Harry Tavitian, Ada Milea, Mihai Iordache, Imago Mundi, Aievea s.a. vor canta doua nopti (3-4 septembrie), in paralel, pe doua scene amenajate pe plaja. Se implica si Club A (al studentilor arhitecti bucuresteni), promotorul muzicii underground din anii ‘70-‘80. Sincronia cu batranescul si plicticosul Festival de muzica usoara de la Mamaia este complet intamplatoare.
Proiectul nu e lipsit de riscuri si e posibil sa apara unele efecte perverse. Cei 40.000 de tineri asteptati vor salva Vama Veche sau o vor calca in picioare? Evident, patronii pensiunilor si carciumilor din 2 Mai-Vama Veche sponsorizeaza actiunea, dar unii dintre ei sunt tocmai cei din mainile carora trebuie salvata aceasta "arie protejata biocultural". Se pune intrebarea: oare imensa reclama facuta de APCAPBC satelor 2 Mai-Vama Veche nu va distruge chiar spiritul pe care incearca sa-l protejeze? Sa nu fim pesimisti. Anul trecut nu au fost semnalate incidente, cu toate ca jandarmii (imbracati de organizatori cu tricouri portocalii Save Vama Veche) se asteptau la betii, consum de droguri, batai, inecati in mare etc. S-a luat in considerare si posibilitatea unor incidente provocate de adversarii proiectului, pentru compromiterea lui. Dar tinerii "nostri" sunt "mai inteligenti decat ai lor".
Salvati Delta Dunarii
Invidios pe colegul sau Mircea Toma de la Academia Catavencu, Liviu Mihaiu a initiat si el o campanie ecologista. Si bine a facut. In pofida evidentelor hidro-ecologice, a protestelor romanilor si a avertismentelor Comisiei Europene, ucrainenii largesc si adancesc canalul Bistroe din partea lor de Delta, pentru o legatura navala directa si rapida (rus. bistro = "repede") intre Marea Neagra si Bratul Chilia. Totul conform principiului cunoscut: "decat sa platim taxe (romanilor), mai bine sa le percepem". Dar, conform unui alt principiu cunoscut, cel al vaselor comunicante, adancirea noului canal (la 5,8 m!) va deregla eco-sistemul transfrontalier, scazand nivelul apei in Delta romaneasca, cu repercusiuni ecologice imprevizibile. Primii afectati: Grindul Letea, Padurea Letea (fabuloasa!, am traversat-o in tinerete cu piciorul), satele de ucraineni din zona si colonia de pelicani (unica in lume). Dar si alte specii de pasari, pesti si mamifere vor avea de suferit de pe urma scaderii nivelului apei. Unele vor disparea pentru totdeauna, altele vor migra in alte parti. Solutia preconizata de unii "specialisti", ca romanii sa construiasca un canal similar pentru a restabili "echilibrul hidrologic", este aberanta.
In ultimul timp, pe Bratul Chilia au aparut vase militare ucrainene cu tevile tunurilor indreptate spre Romania, pentru a preintampina actiuni de protest radicale de tipul celor practicate de organizatia Greenpeace. Se preconizeaza ca, intr-o prima faza, Canalul Bistroe sa fie deschis festiv la 24 august, de ziua nationala a Ucrainei. Sper ca organizatorii Festivalului International de Film Anonimul (Sf. Gheorghe, 17-24 august) s-au gandit sa foloseasca prilejul acestei manifestari pentru sensibilizarea opiniei publice internationale fata de anticipata catastrofa ecologica.
Autoritatile romane protesteaza si cer sprijin international. Grija lor nu sunt doar daunele ecologice, ci si cele economice (vapoarele vor ocoli canalul Sulina si statul roman va pierde circa 50 de milioane de dolari pe an). Romanii uita ca in anii ‘80 "revolutia agrara" ceausista a facut ravagii similare in Delta Dunarii. S-au desecat si indiguit balti, s-au obturat canale si s-au construit altele, s-au defrisat si s-au destelenit parti mari din Delta. Pentru un pumn de malai (cerealele cresc prost in Delta), peste 50.000 de hectare au fost transformate in teren agricol, pescarii au devenit plugari si lotcile tractoare. Nefastele efecte ecologice nu au fost cuantificate pana in ziua de azi.
Primele care au protestat impotriva amenajarii canalului Bistroe au fost cateva ONG-uri ucrainene. Ele au atras atentia ca partea ucraineana a Deltei Dunarii este declarata prin lege rezervatie naturala si ca o astfel de amenajare este interzisa in zona. Sfidand opinia publica, guvernul Ucrainei a emis o alta lege, care transforma vechea rezervatie naturala in doua rezervatii mai mici, de-o parte si de alta a canalului. In aceste conditii, nemaifiind intr-o zona protejata, ci intre doua zone protejate, canalul Bistroe se afla pe un teren "neprotejat" si deci poate fi construit. Un hocus-pocus de tip romanesc, similar cu cel prin care Ministerul Culturii, de pilda, a scos mausoleul din Parcul Carol de pe lista monumentelor istorice.
Salvati Bucurestiul O astfel de organizatie nu exista inca, dar n-ar strica o campanie de ecologizare a unui oras mamut, murdar si poluat, in care imagini cu caini vagabonzi scormonind prin gunoaiele de pe strada sunt uzuale. Hotararea Primariei Generale de a-i amenda pe cei care nu-si curata trotuarul este cam ceausista. Nu cred ca va avea efect prea mare. Nu numai la frica cetateanului de pedeapsa ar trebui sa se faca apel, ci si la simtul sau civic. De secole, oamenii din satele si orasele transilvanene fac asta din educatie si traditie central-europeana (ca sa nu spun habsburgica). Cu sprijinul societatii civile si al presei, primarul Capitalei ar trebui sa declanseze o campanie ampla, larg mediatizata. Un proiect inteligent, cu caldura umana si cu ceva umor (stilul Basescu), care sa declanseze un sentiment de solidaritate comunitara. Un astfel de spirit (specific comunitatilor mici) e greu de format in metropole, dar la inceput de nou mandat Traian Basescu ar putea sa incerce. Campania Salvati Bucurestiul poate fi pusa sub umbrela unui slogan cu adresare directa, de genul: "E orasul tau. Pastreaza-l curat!"
"O tara frumoasa, pacat ca-i locuita"
Dupa "perioada Otto Weber", de avortare a ecologismului romanesc, si dupa perioada romantica, pe care o traversam acum, ar fi normal sa urmeze o perioada pragmatica, de constructie institutional-politica. Ar trebui ca, din insumarea tuturor acestor organizatii si initiative civice, sa ia nastere o formatiune politica ecologista viabila. Intrebarea este: poate un astfel de partid sa se nasca in viitorul apropiat, astfel incat sa-si propuna ca la alegerile din 2008 sa depaseasca pragul parlamentar de 5%? Dupa cum se vede, din punct de vedere ecologic, totul e de salvat in Romania: raurile, lacurile, marea, muntii, padurile, orasele, parcurile, oamenii... Salvati Romania, "o tara frumoasa, pacat ca-i locuita", zic unii.
