Economia si cultura: Programul Uniunii Europene "Cultura (2007-2013)"

Marginalizarea culturii este argumentul, foarte des invocat de catre degustatorii de valori materiale si spirituale, pentru justificarea subfinantarii publice a acestei sfere subtile a economicului. Nici economistii nu s-au prea inghesuit sa constientizeze rolul culturii, calificandu-l mult prea repede ca pe un sector care absoarbe resurse, dar care nu genereaza profit. Iata ca lucrurile nu mai stau tocmai asa. Consensul expertilor internationali releva, fara echivoc, ca actiunea culturala este un factor eficient de integrare economica si sociala, un veritabil mijloc de promovare a coeziunii teritoriale si un adevarat motor al dezvoltarii locale.

Cultura si integrarea europeana

 Vointa de a dezbate rolul culturii in dez­voltarea economica a  Uniunii Europe­ne sau ce poate face economia pentru cul­tura europeana nu sunt totusi noi. Cu toate ca inca din anii ’70 invocarea valorilor intangibile, derivate din actul culturii, se facea auzita, de abia in 1991 cultura a dobandit un statut oficial in integrarea eu­ropeana.

 Astfel, prin articolul 128 din  Tratatul de la Maastricht, preluat in art. 151 in Tra­tatul de la Amsterdam, se prevede: "Co­munitatea trebuie sa contribuie la dez­voltarea culturilor statelor membre, res­pectand totodata diversitatea na­tio­na­la si regionala si aducand in prim-plan mostenirea culturala comuna" . Ne­vo­ia imperativa indusa de urgenta unor noi masuri concrete o readuce in prim-pla­nul decidentilor publici europeni in anii 2000.

 In prezent, programul comunitar " Cultura 2007-2013"  care continua preceden­tul cadru "Cultura 2000", ramane singurul mecanism de aplicare a articolului din tra­tat. Comisia a promovat in acest mod o noua abordare a actiunii culturale, centrata pe favorizarea crearii unui spatiu cul­tu­ral comun prin promovarea dialogului cul­tural, a crearii si diseminarii culturii si a mobilitatii artistilor si a lucrarilor acestora, a mostenirii culturale europene, a noi for­me de exprimare culturala si a rolului sau socio-economic.

Forta economica a culturii si creatiei europene

 O prestigioasa firma de consultanta bel­giana,  KEA European Affairs, analizeaza in anul 2006, pentru prima data,   for­ta economica a culturii si a sectoarelor crea­tive (design, arhitectura si creatie in marketing), la solicitarea Directoratului General pentru Educatie si Cultura. Con­cluziile raportului The Economy of Culture in Europe contureaz a realitatea a 30 de state europene prin evaluarea im­pac­tului economic si social al culturii. Ig­no­ranta manifestata de decidentii politi­cieni romani fata de aceste sectoare poa­te fi surmontata de cateva cifre relevante la ni­vel european:

 •  Sectoarele creative si culturale au generat o cifra de afaceri de peste 650 miliarde de euro, in anul 2003 , de pes­te doua ori mai mult decat industria de automobile; cele mai mari cinci tari eu­ro­pene - Marea Britanie, Germania, Fran­ta, Italia si Spania - cumuleaza aproape 3 sferturi din productia sectoarelor culturale si creative la nivel european, similar insa fortei lor economice totale de 74% din PIB-ul UE-25.

 •  Contributia acestora la PIB-ul  Uniu­nii Europene a fost de 2,6% in ace­lasi an,  comparativ cu 2,3% in cazul in­dustriei chimice, de cauciuc si plastic, 2,1% in cazul sectorului imobiliar, 1,9% in cazul industriei alimentare, bauturilor si tutunului sau 0,5% in cazul industriei tex­tile;

 •  Viteza de dezvoltare a sectoarelor crea­tive si culturale a fost de aproape 20% in termenii valorii adaugate, intre 1999-2003 , adica de peste 12 ori mai ma­re decat cea a intregii economii europene;

 •  Nu in ultimul rand, 5,8 milioane per­soane erau angajate in anul 2004 in aceste sectoare , adica 3,1% din totalul for­tei de munca active in UE-25.

Am evidentiat, asadar, doar cateva efec­te directe si cuantificabile ale rolului cul­turii in dezvoltarea unei economii competitive, rezultate in urma unor eforturi de apro­ximativ zece ani de tentative fragmen­ta­re de cuantificare statistica la nivel euro­pean.

 Asupra efectelor indirecte - precum in­terdependentele cu sectorul tehnologiei in­formatiilor si comunicatiilor, cu atragerea investitiilor si dezvoltarea turismului - s-au aplecat si rapoarte recente ale  OECD, pe care nu le voi prezenta insa in de­taliu:

•  Culture and Local Development -  ela­borat in cadrul Programului LEED (2006), de catre profesor Xavier Greffe (Uni­versitatea Sorbona), profesor Sylvie Pflieger (Universitatea "René Descartes"), in colaborare cu Antonella Noya (spe­cialist al OECD);

•  International Measurement of the Eco­nomic and Social Importance of Cul­ture  - publicat la sfarsitul anului 2006 de catre John C. Gordon si Helen Beilby-Orrin, in cadrul Directoratului de Statistica al OECD (Paris);

 In acest peisaj nu lipsesc, desigur, rapoartele anuale ale  UNESCO, precum World Report on cultural diversity sau cele din cadrul Departamentului de Statistica Culturala si Comunicare si al Di­viziei de Politici Culturale si Dialog In­tercultural.

Cum devine cultura un motor al dezvoltarii locale?

Atractivitatea festivalurilor de muzica de la Sziget, a celor de teatru de la Avig­non sau de film de la Cannes potenteaza an de an profilul international al comu­ni­ta­ti­lor locale.

 Reorientarea spre turismul cultural prin ridicarea  Muzeului Guggenheim, de ca­tre arhitectul american Frank O. Gehry, se regaseste ca un capitol esential al po­vestii de succes economic in revitalizarea Tarii Basce. Exemplele spaniole curg snur: modernizarea demarata in anul 2004 a celor mai renumite trei muzee din Ma­drid si a altor doua noi muzee de interes mondial - Muzeul Picasso din Mala­ga si Muzeul de Arte Contemporane Es Baluard din Palma de Mallorca - au atras un volum al turistilor din toata lumea, fara precedent.

 Orasul german Kassel, dupa ce a fost dis­trus in proportie de 80% in timpul bombardamentelor celui de-al doilea raz­boi mondial, a castigat in notorietate prin pro­movarea uneia dintre cele mai renumite expozitii de arta moderna din lume -  Documenta, care are loc din cinci in cinci ani. Acesta este si argumentul principal care-i sustine aplicatia pentru a deveni "Capitala Culturala Europeana in anul 2010".

 Experienta celorlalte orase culturale eu­ropene , precum Graz din Austria (2003), Lille din Franta (2004) sau Sibiu si Luxemburg (2007) adauga noi argumente pentru  constientizarea rolului economico-social al culturii asupra dezvoltarii lo­cale si invita orasele si celelalte ad­mi­nis­tratii publice locale din Romania sa pro­moveze astfel de initiative.

Ce se finanteaza prin programul comunitar "Cultura 2007-2013"?

 Bugetul comunitar alocat sprijinirii ac­tiu­nilor culturale in urmatorii sapte ani este de 450 milioane de euro. Insa pentru ca initiativele romanesti sa cada sub in­cidenta  Programului Uniunii Europene "Cultura 2007-2013" trebuie sa fie respectate cateva conditii de forma si con­ti­nut specifice.

Mai intai, finantarea poate fi solicitata de catre organizatii publice sau private, cu personalitate juridica, avand obiectul de activitate principal in sfera culturala si se­diul intr-o tara participanta la program, in­dustrii culturale, institutii de invatamant, pro­fesionisti din domeniul culturii, artisti, crea­tori. Ei trebuie sa faca, in general, do­va­da ca au capacitatea financiara si ope­rationala pentru a realiza activitatile propuse.

In al doilea rand, initiativele noastre tre­buie sa-si propuna unul din urmatoarele obiective concrete:

• promovarea mobilitatii transnationale a persoanelor care activeaza in sectorul cul­tural;

• incurajarea circulatiei transnationale a operelor si a produselor artistice si cultu­ra­le;

• incurajarea dialogului intercultural.

 O atentie sporita va fi acordata proiectelor care promoveaza dialogul intercultural, propuse a se desfasura in 2008:  Anul eu­ropean al dialogului intercultural.

 Se acorda prioritate cooperarii care im­pli­ca organizatii care nu au primit frecvent finantare din partea Comunitatii. Ca regula generala, nu vor fi considerate prioritare propunerile care au ca activitate prin­cipala: realizarea de site-uri Internet si intretinerea acestora; realizarea de ziare si de reviste; organizarea de con­fe­rin­te, de reuniuni, de intalniri; realizarea de stu­dii si de rapoarte; prelungirea sau extinderea unui proiect care a beneficiat, in ultimele 24 de luni care preced licitatia de proiecte, de sprijin comunitar prin Programul "Cultura 2000". Prioritate se acorda actiunilor care vizeaza creativitatea si inovatia si care exploreaza modalitatile de cooperare pe termen lung.

 In al treilea rand, pot participa operatori din cele 27 de state membre ale UE, alaturi de 3 state din Spatiul Economic Eu­ropean (Islanda, Norvegia si Liechtenstein), dar si din tarile candidate (Croatia, fosta Republica Iugoslava Macedonia, Tur­cia) si din statele din Balcanii Occiden­tali (Albania, Bosnia-Her­te­­govina, Muntenegru, Serbia inclusiv Kosovo - sub rezerva concluziilor Me­­mo­­ran­dumului de intelegere re­levant, care stabileste mo­da­li­tatile de participare pentru fiecare stat).

In al patrulea rand, pentru atingerea obiectivelor propuse doar urmatoarele ac­tiuni concrete sunt eligibile pentru finan­ta­re:

• Actiuni specifice inovative si/sau experimentale - care implica participarea a mi­nimum trei operatori din cadrul statelor participante la program si care isi propun incurajarea aparitiei si a raspandirii unor noi forme de expresie culturala, imbu­na­ta­tirea accesului la cultura - in special ti­ne­rilor -, promovarea transmiterii in direct a evenimentelor culturale, prin utilizarea noi­lor tehnologii ale societatii informatio­na­le etc.;

• Actiuni integrate prin acorduri de cooperare culturala multianuala - acordurile trebuie sa se incheie intre operatorii culturali din cel putin 6 tari participante la program, in scopul crearii intr-un interval de 3 ani a unor actiuni structurate care aju­ta la atingerea obiectivului de interes cultural stabilit in avans; acordurile de cooperare se refera fie la consolidarea dome­niului cultural, fie la integrarea dife­ri­telor sectoare culturale;

• Evenimente culturale speciale - cu di­mensiune europeana si/sau interna­tio­na­la, care trebuie sa fie de substanta din punct de vedere al scopului si trebuie sa contribuie la cresterea sentimentului de apartenenta la aceeasi comunitate (cum este cazul initiativei "Capitala Europeana a Culturii").

 In al cincilea rand, sunt trei criterii stan­dard pentru evaluarea cererilor de finan­ta­re, folosite de catre juriile formate din ex­perti independenti, si anume dovada ca­­pa­citatii de dezvoltare si implementare a unui proiect de calitate, care ofera valoare europeana si care se adreseaza obiectivelor programului prin diseminarea si promovarea activitatilor initiate.

In final

 Oamenii de cultura trebuie sa inte­lea­ga ca ghidurile de aplicatie trebuie ur­ma­rite ad litteram, si nu stilistic. Ei trebuie sa faca diferenta clara intre cultura  per se si managementul culturii, care, in cazul accesarii fondurilor comunitare, se re­zu­ma la obiective si actiuni foarte concrete, perfect mulate pe obiectivele europene, la pasii de urmat pentru atingerea lor, la dari de seama, la tabele bugetare si la de­contari, in definitiv la un exercitiu de coo­perare internationala traductibil in fina­li­tate si eficienta. Toate acestea intr-un ca­dru al programului comunitar "Cultura 2007-2013" in care finantarea nu respecta criteriile alocarilor nationale, ci pe cele ale excelentei aplicatiilor si ale con­cu­rentei directe cu celelalte consortii ale ope­ratorilor culturali europeni.