Pe aceeași temă
„În legătură cu adresa dumneavoastră nr. 4c-30/139 din data de 13 noiembrie 2017, reiterez convingerea că obiectul de activitate al Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și rezultatul scrutinului prezidențial constă în 'analiza și clarificarea unor situații de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul public de a cunoaște anumite realități cu reverberații în plan social, juridic sau politic', sens în care vă aduc la cunoștință că nu dețin «informații și/sau documente necesare clarificării împrejurărilor și cauzelor în care s-au produs evenimentele supuse cercetării parlamentare”, le-a transmis Laura Codruţa Kovesi marţi parlamentarilor din comisia de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009.
Context
Șefa DNA a primit luni încă o invitație de a se prezenta, miercuri, la audierile Comisiei parlamentare de investigare a alegerilor prezidențiale din 2009. Propunerea a fost făcută luni de deputatul PSD Liviu Pleșoianu, iar decizia a fost luată cu 9 voturi „pentru”, 2 voturi „împotrivă” și 2 abțineri.
„Audierea doamnei Kovesi va avea loc, în principiu, având în vedere că audierea domnul Videanu este deja stabilită pentru miercuri dimineață, cred că tot miercuri dimineață, în jurul orei 9:00 - 9:30, vom face această invitație”, a spus președintele comisiei de anchetă, Oana Florea, la Palatul Parlamentului, citată de Digi 24.ro.
Întrebată dacă, după părerea ei, șefa DNA se va prezenta la audieri după această a patra, Florea a spus că decizia îi aparține lui Kovesi:
„Noi ne facem datoria în continuare, este decizia dânsei dacă vine sau nu. Din păcate, România a inclus în Constituția ei, după modelul altor state, posibilitatea de a avea comisii speciale de anchetă, dar nu a înțeles pe deplin importanța acestor comisii și greutatea lor. În acest fel, noi nu avem o lege specială, astfel încât pe parcursul celor câteva luni de comisie am recurs, iată, la a patra decizie a Curții Constituționale pentru a fixa un cadru legislativ atât de necesar funcționării noastre. Curtea Constituțională statuează obligativitatea oricărei persoane care deține o funcție publică de a veni la Parlament în virtutea principiului colaborării loiale și în virtutea bunei credințe pentru a lămuri aspecte și evenimente semnificative din viața societății românești. Având în vedere că alegerile, orice fel de alegeri, dintr-un stat democratic constituie un eveniment important, este desigur importantă și opinia dânsei cu ce s-a întâmplat în seara de 6 decembrie în sufrageria domnului Oprea”, a menționat Florea.
CCR, sesizată de Dragnea și Tăriceanu, a admis pe 3 octombrie conflictul dintre legislativ si DNA, in legatura cu refuzul Laurei Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Comisiei parlamentare de ancheta. Curtea spune ca sefa DNA ar fi trebuit sa vina in fata comisiei si ofere explicatii in legatura cu posibila sa prezenta in casa lui Gabriel Oprea in seara alegerilor din 2009.
La sfarsitul lunii august, Laura Codruta Kovesi a explicat intr-o scrisoare de 7 pagini, de ce nu s-a dus in fata comisiei parlamentare de ancheta.
"In urma deliberarilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential. In solutionarea conflictului, Curtea a constatat obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei - Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei", se arata in comunicatul Curtii Constitutionale.
CCR mai precizeaza ca "In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a exercita actiunea disciplinara impotriva procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru neprezentarea in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential, si de refuzul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a transmite comisiei speciale de ancheta o copie dupa dosarul de urmarire penala aflat pe rolul acestui parchet."
Presedintii celor doua camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, au sesizat in 13 septembrie Curtea Constitutionala reclamand un posibil conflict juridic intre Parlament si Ministerul Public aparut prin refuzul sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, de a se prezenta in fata comisiei parlamentare deancheta si prin refuzul procurorului general de a transmite comisiei o copie a dosarului deschis cu privire la alegerile prezidentiale din 2009.
Cei doi lideri de partide au sustinut ca Lazar si Kovesi au pus in imposibilitate Parlamentul de a adopta o hotarare.
"Va rugam sa obligati Ministerul Public sa transmita de indata comisiei parlamentare de ancheta copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul sef al DNA sa raspunda la intrebarea formulata", se arata in finalul celor doua sesizari transmise CCR de catre cei doi presedinti ai camerelor parlamentare.
