Pe aceeași temă
Consecința deciziei de azi a Înaltei Curți constă în faptul că mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor, printre care și fostul ministru al Turismului, Elena Udrea.
De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie, Curtea Constituțională. Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR din vara acestui an.
După decizia CCR, multe procese au fost suspendate, instanțele cerând lămuriri Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat marți.
Minuta dictată de Inalta Curte de Casație și Justiție poate fi citită AICI
Întrebările la care a trebuit să răspundă Înalta Curte:
„Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum”
„Dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) C.proc.pen., astfel cum au fost interpretare prin decizia nr. 10/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022 poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”.
Decizia ICCJ:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
Avocatul Elenei Udrea, Silvia Uscov, a explicat pe Facebook că decizia ÎCCJ prin care se va aplica legea penală mai favorabilă, iar Elena Udrea și alți inculpați ar putea ieși din pușcărie, este doar un prim pas. Avocatul explică faptul că lupta se va muta la nivel european, la CJUE, acolo unde sunt mai multe sesizări tot pe această speță.
Postarea integrală:
”De Ziua Europeana a Avocatului, ICCJ s-a raliat poziției exprimate de avocați în atâtea dosare, dar și de judecătorul raportor Andrei Claudiu Rus, în sensul următor, cu care sunt de acord în privința primului punct:
„1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.”
În privința celui de-al doilea punct, opinia mea se raliază punctului de vedere exprimat de Chiriță și Asociații și dl avocat Adrian Toni Neacșu, respectiv că ar fi fost necesară înlăturarea acestei erori judiciare în fața instanței naționale, înlăturarea unei situații de discriminare, precum și existența unui dublu grad de jurisdicție atipic (pe calea unei căi extraordinare de atac). Aceste aspecte le tratasem și în interviul pe care l-am acordat G4Media, care nu a preluat și această parte.
Dar lupta nu s-a oprit prin câștigarea unei prime bătălii deoarece următorul atac va veni printr-un val de cereri de sesizare a CJUE. Una a fost deja admisă și dosarul se află pe rolul CJUE, eu am una formulată într-un dosar cu termen în decembrie, iar de alta am scăpat printr-o soluție de inadmisibilitate a acesteia (atunci când am invocat și excepția de neconstituționalitate a legii de ratificare a Tratatului de la Lisabona).
Prin urmare, nu ne relaxăm, ci mutăm lupta și pe alte fronturi.
P.S. O ultimă mențiune: eu aș fi respins sesizările ICCJ ca inadmisibile.”, scrie avocatul Elenei Udrea.
