Pe aceeași temă
Expert Forum prezinta, intr-un raport anual, erorile politice ale anului 2014. Conform acestui raport, migraţia politică a aleşilor locali, facuta posibila de Ordonanţa de Urgenţă 55/2014 înaintea campaniei electorale din toamnă, constituie cea mai controversata decizie a anului trecut. Printre erorile politice ale anului 2014 EFOR enumera taierea fondurilor pentru investitii, proasta gestionare a constructiei de autostrazi si slaba absorbtie a fondurilor europene. Raportul integral al EFOR poate fi citit aici.
Prognoza economică pentru 2015
Experții consultați de noi au concluzionat că pentru 2015 creşterea rămâne modestă, atât cât permite economia partenerilor din UE. Tăierea investiţiilor a fost marea greşeală a anului trecut. În paralel, mai este blamată instabilitatea politicii fiscale, care a fost condusă amatorist, cu creşteri de taxe insuficient explicate în prima parte a anului şi o reducere-şoc a CAS în partea a doua, puternic motivată electoral, care crează acum dificultăţi.
Pe de altă parte, anul 2015 este anul decomisionării de fonduri UE. Anticipăm un scandal monstru şi pierderea a 6 miliarde euro. Cu toate eforturile de a mai salva situaţia pe care probabil le va face noul comisar român Corina Creţu, nu e limpede ce s-ar mai putea inventa în anul rămas pentru a cheltui jumătate din banii UE, dacă în primii opt ani după aderare noi am cheltuit doar cealaltă jumătate .
Un procent de 61% din panelişti spun că guvernul nu va mai fi în funcţie la finalul lui 2015
Migrația aleșilor locali
Migraţia politică a aleşilor locali, îngăduită pentru un interval de 45 de zile prin Ordonanţa de Urgenţă 55/2014 chiar în ajunul campaniei electorale din toamnă, a reprezentat fără îndoială episodul politico-juridic cel mai controversat al anului trecut. Au migrat ca efect al ordonanţei 552 de primari şi 4800 de consilieri locali şi judeţeni și sunt judeţe în care s-a compromis complet echilibrul politic
Consilierii locali şi judeţeni îşi pierd automat mandatele; la primari, Parlamentul are o marjă de manevră mică, dar normal ar fi să se anuleze şi mandatele lor.
Situația migrației pe OUG 55/2014
Total Au migrat Adică
Primari 3.180 552 17.4%
Consilieri locali 40.022 4.607 13.8%
Consilieri județeni 1.338 184 11.5%
Codul Electoral, un proiect al nimănui
Alegerile prezidențiale din 2014 au readus în discuția publică mai multe probleme la care decidenții politici vor trebui să găsească răspunsuri (bune) cât mai repede. Codul Electoral, legea partidelor, legea finanțării partidelor, votul în străinătate și sancționarea vinovaților pentru încălcarea drepturilor alegătorilor la alegerile din 2014 trebuie să fie priorități absolute. Noile reglementări trebuie discutate transparent, cu participarea presei și societății civile, în sensul cel mai larg al termenului.
Legislația electorală trebuie să includă prevederi legate de sistemul informatic de verificare a CNPurilor în timp real, consolidarea drepturilor observatorilor, reformarea sistemului de contestații și instrumente pentru reducerea presiunilor actorilor locali care intervin abuziv în desfășurarea procesului de vot.
Piaţa de energie: paşi siguri, dar mici. Cât de bine se descurcă reglementatorul ANRE?
După doi ani, am reevaluat calitatea guvernanţei şi reglementărilor ANRE, în contextul unui sector de energie mult schimbat între timp. Marea reuşită a ultimilor doi ani este liberalizarea pieţei de energie şi dispariţia diferitelor contracte tip „băieţi deştepţi”, odată cu această liberalizare şi de frica procurorilor. Reglementatorul ANRE a jucat un rol important, susţinând liberalizarea chiar împotriva unor presiuni politice pentru amânare. Cu toate acestea, rămân probleme serioase de rezolvat.
Este esenţială instituirea unui climat de integritate – mai ales în urma unui scandal de corupţie implicând chiar un vicepreşedinte ANRE. Trebuie crescută capacitatea de a rezista unor presiuni politice mai subtile – de pildă, grevele minerilor pentru un regim preferenţial pentru sectorul termo. Poate cel mai important lucru, este nevoie de o viziune strategică – şi mult mai multă transparenţă – pentru reglementarea unui sector complicat şi dinamic.
De ce nu avem autostrăzi şi pierdem bani UE: studiu de caz şi prognoză pe anii viitori
Expertul în infrastructură Cătălin Drulă arată că 63% din intervalul de nouă ani în care puteam cheltui banii pe POS-T s-a irosit fără să facem absolut nimic. Anii 2007-2009 reprezentând 33% din perioada de nouă ani în care se pot cheltui baniiau fost complet pierduţi. Între 2010 și 2011 lucrurile au accelerat, fiind începute lucrările de pe A1, dar decizii proaste, pregătirea superficială a proiectelor demarate în această etapă și ghinionul au dus la întîrzieri importante în derularea lucrărilor contractate şi demarate în acest interval. Perioada 2012-2013 a fost una de blocaj și confuzie, cu licitații întârziate și prioritizarea autostrăzii pe Valea Prahovei (Comarnic-Brașov).
Anul 2014 a reprezentat o perioada de relativă deblocare, dar pregătirea noilor proiecte a avut de suferit din cauza unei lipse de viziune. Pentru 2016-2017 lucrurile arată bine, dacă nu intervin probleme de finanțare. Pentru autostrada Comarnic – Brașov e nevoie de o plan mai bun și ieftin.
