Pe aceeași temă
"Urmarim situatia din Romania de cateva luni deja. De la declansarea crizei nu am primit nicio solicitare de la autoritatile romane sau de la APCE de a analiza situatia. Abia in aprilie pesedintele Iohannis ne-a solicitat sa pregatim o opinie.
Lucram acum la acest document. Saptamana trecuta, in cadrul sesiunii de la Venetia, am avut un schimb de opinii cu membrii parlamentului de la Bucuresti: spre exemplu domnul Iordache, presedintele comisiei juridice din cadrul Camerei Deputatilor.
Avand in vedere urgenta situatiei, lucram deja la o opinie preliminara, care va fi gata la finalul lunii iulie, va fi trimisa la Bucuresti si speram ca va fi luata in considerare. Opinia se va referi la statutul judecatorilor si organizarea justitiei precum și la Consiliul Superior al Magistraturii. Codurile penale nu fac obiectul acestei analize căci nimeni nu ne-a solicitat încă să o facem", a declarat Gianni Buquicchio, presedintele Comisiei de la Venetia intr-un interviu pentru Radio Europa Libera.
Intrebat dacă, în aceste condiții președintele Iohannis ar trebui să facă o solicitare similară și pentru Codurile penale, Buquicchio a spus: "Este neobisnuit ca un presedinte sa solicite opinia Comisiei Venetia. De obicei guvernul, Parlamentul, APCE sau secretarul general al Consiliului Europei sunt institutiile care solicita acest lucru".
Șeful Comisiei Veneția a explicat și de ce independența Justiției este strâns legată de dezvoltarea economică:
"Independenta justitiei este o prioritate pentru Comisia Venetia de multa vreme. Iar asta, atat in interesul cetatenilor unei tari sau alta, pentru ca acestia au dreptul la o judecata dreapta, dar si din ratiuni economice, caci o tara unde justitia nu este independenta este instabila si investitorii se feresc sa investeasca acolo.
Buquicchio a mai remarcat că, înainte de aderare, a lucrat foarte mult cu țări precum România pentru implementarea măsurilor de independență a Justiției, dar după aderarea la UE aceste țări, inclusiv România pare că nu le mai pasă la fel de mult de recomandările Comisiei:
”Inainte de aderare, am lucrat foarte mult cu tari ca Romania pentru a implementa masuri de intarire a independentei justitiei.
Acum, ca sunt in UE, pare ca nu le mai pasa atat de mult. Eu cred insa ca sunt si alte motive. Daca ne uitam la Ucraina, Serbia, Macedonia, de exemplu, vedem ca in dorinta de aderare la UE coopereaza foarte bine cu noi. Comisia Europeana si Parlamentul European coopereaza cu noi in procesul de aderare al acestor tari", a spus presedintele Comisiei de la Venetia.
Intrebat cum își explică această avalanșă de atacuri la adresa Justiției mai ales în țările din Estul Europei, Buquicchio a spus că ”Sunt interese politice. Cred ca este și o chestiune de mentalitate. Sunt alegeri și câștigătorii vor sa ia totul. Deci, în aceste țări nu există încă o mentalitate democratică, această idee a alternanței la putere - azi sunt eu, mâine ești tu și ar trebui să facem totul pentru binele oamenilor și societății. Cei care sunt la putere vor să schimbe legile pentru că nu sunt satisfăcuți de deciziile justiției. O mentalitate din trecut. Să sperăm că această mentalitate se va schimba. Europa are nevoie de acest lucru. UE are multe provocari de la migratie la justitie si la lipsa de solidaritate. Trebuie sa stam impreuna si sa nu distrugem ce am construit în ultimii 60 de ani".
Background
Iohannis trimite tot pachetul cu legile Justiției la CCR și sesizează Comisia de la Veneția
Discursul integral al președintelui Iohannis
”Astăzi, despre legile justiției, dar haideți să ne amintim un pic cum am ajuns până aici.
În toamna lui 2016, a fost campanie electorală pentru parlamentare și PSD a îmbrobodit poporul cu un program numai lapte și miere.
Și au câștigat alegerile și au ajuns la guvernare. Dar a urmat cu totul și cu totul altceva. A început asaltul asupra justiției din partea PSD.
Atunci, probabil vă amintiți, la începutul anului 2017, au venit cu acea infamă Ordonanță de urgență a Guvernului 13. Acea Ordonanță am reușit să o oprim împreună. Sute de mii de bună credință au protestat atunci în stradă pentru acest lucru.
Asaltul s-a mutat în Parlament, iar rezultatul demersului parlamentar de modificare a legilor justiției a ajuns acum și în faza în care se cere promulgarea acestor legi.
Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare și modul autoritar în care s-au desfășurat dezbaterile parlamentare au determinat, în final, foarte multă neîncredere.
Reforma justiției, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociațiile profesionale ale magistraților și trezește mari îngrijorări ale partenerilor externi.
Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere din mers a Constituției.
Într-o democrație autentică, separația puterilor în stat înseamnă colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituții, dar, mai ales, echilibrul și controlul reciproc dintre acestea. Legile justiției au rol esențial în punerea în aplicare a acestor principii.
Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atenție, într-o săptămână, și apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni și trei decizii al Curții Constituționale pentru a corecta unele prevederi.
Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul deliberărilor parlamentare ar fi avut de câștigat dacă textele ar fi fost mai bine fundamentate și pe larg dezbătute.
Mă voi referi, așadar, în continuare la cele trei legi – este vorba de Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 referitoare organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii -, chiar dacă ele vor ajunge pe rând la promulgare.
Constat, chiar de la început, că ele nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituțional intern, și nici standardelor europene în materie.
Unele dispoziții ale Legii de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor au fost declarate neconstituționale în două rânduri.
Cu toate acestea, chestiuni referitoare la integritatea ori răspunderea magistraților contravin în continuare Constituției, iar statutul procurorului este mult fragilizat.
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a venit deja la promulgare și am constatat că, în forma la care a ajuns, după ce a fost o dată reexaminată de Parlament, încă mai ridică probleme.
Noile reguli privind admiterea în magistratură pot avea consecințe importante asupra funcționării instanțelor cu riscul de a bloca actul de justiție. Apoi, sunt create noi structuri, menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații.
În paralel, sunt eliminate garanții ale independenței organizatorice a justiției, prin creșterea rolului Ministrului Justiției în detrimentul CSM.
Nici Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu are o redactare mai fericită, căci ea instituie o segregare a garantului independenței justiției prin transferul masiv de atribuții de la plenul CSM la secții, probabil după dictonul divide et impera.
În mod evident, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiției nu corespunde nici exigențelor unui stat de drept și democratic, așa cum Constituția României proclamă emblematic în articolul 1, și nici așteptărilor românilor, care își doresc o justiție independentă, bazată pe lege și neinfluențabilă.
Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituțională și, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneția.
De aceea, fac un apel către Curtea Constituțională de a nu se grăbi și a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituțional comun în Europa și care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice și instituționale în acord cu standardele și bunele practici internaționale în materie de democrație, preeminență a dreptului și a protecției drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituțional de urgență.
Sunt convins că judecătorii Curții Constituționale își respectă statutul de garanți ai supremației Legii fundamentale și de apărători ai democrației prin drept, astfel încât vor avea toată deschiderea pentru un demers care își propune să asigure respectarea în România a principiilor și valorilor democrației europene.
După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor și voi decide atunci dacă se impune o reexaminare.”
(sublinierile aparțin redacției)
Doua zile mai tarziu, Comisia de la Venetia a anuntat ca a inregistrat solicitarea adresata de presedintele Klaus Iohannis prin care seful statului cere un punct de vedere forului european pe marginea pachetului Legilor Justitiei adoptate de Parlamentul Romaniei.
"Comisia de la Venetia a inregistrat dosarul cu privire la modificarea Legilor Justitiei din Romania, cu nr 924/2018 - Romania - Draft Legislation on the Judiciary, si a anuntat primirea solicitarilor din partea APCE si a presedintelui Iohannis", se arata intr-un mesaj al Comisiei, citat de ziare.com.
Vineri, consilierul de stat in cadrul Departamentului de Reforma Institutionala si Constitutionala de la Cotroceni Bogdan Dima si vicepresedintele Camerei Deputatilor Florin Iordache au avut o discutie cu membrii Comisiei de la Venetia, privind modificarile care s-au facut la Legile Justitiei.
