El este Statul! Cum a acaparat caracatița Dragnea toate instituțiile statului

Cristian Campeanu | 12.10.2017

În mai puțin de un an de când PSD a câștigat alegerile, Liviu Dragnea a reușit să își plaseze oamenii de încredere în poziții-cheie ajungând să controleze prin asociați, aghiotanți și interpuși cele mai importante instituții ale statului român.

Pe aceeași temă

 

Lista oamenilor pe care Dragnea personal i-a numit sau au fost numiți la ordinul ori în înțelegere cu acesta, arată o veritabilă caractiță care a acaparat statul. Este doar lista scurtă.

 

 

 

1.Sevil Shhaideh, controlul banilor și al partidului

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Sevil-Shhaideh23.jpg

 

Veche colaboratoare a lui Dragnea, dispusă mereu să-i facă servicii la limita legii, așa cum se vede din cazul Belina, Shhaideh, prima propunere pentru funcția de prim-ministru, este un om esențial pentru planurile șefului PSD de a controla Guvernul, baronii și clientela politică, în final PSD, prin banii distribuți din fondurile generoase ale Ministerului Dezvoltării.

 

Atât Grindeanu cât și Tudose au ajuns la concluzia că atâta vreme cât Shhaideh este membru în guvern și conduce megaministerul creat special pentru ea, cu fonduri separate pe care poate să le distribuie discreționar la ordinele lui Dragnea nu se poate guverna cu adevărat. Gândit ca pușculiță personală a lui Dragnea, vicepremierul Shhaideh a avut mai multă putere decât fiecare dintre cei doi prim miniștri de până acum.

 

 

2. Carmen Dan. Controlul Internelor și al unui serviciu secret

http://revista22.ro/files/news/manset/default/carmen-daniela-danasd.jpg

 

 

Internele au fost cel de-al doilea minister pe care Dragnea și l-a dorit special pentru uzul său personal și de aceea a insistat pentru numirea fostei secretare de școală și vecină de apartament din Teleorman la șefia Ministerului de Interne. Asta deși nimic n-o recomanda pe respectiva doamnă pentru această funcție în afara unei vagi legături cu administrația publică locală, care i se datora tot lui Dragnea. Ulterior, Dragnea a reușit să scoată cu ajutorul majorității parlamentare, CSAT din procedura pentru numirea șefului DGIPI, serviciului secret al MAI. Serviciul a ajuns astfel, prin Carmen Dan, sub controlul direct al lui Dragnea.

 

 

 

3. Marcel Ciolacu, ochiul și timpanul din Guvern

 

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Ciolacu_Marcel.jpg

 Baronul de Buzău, remarcat prin partide de vânătoare cu Omar Hayssam și ca vâslaș pe lacul Belina la partidele de pescuit ale lui Dragnea, a devenit în guvernul Tudose vicepremier pentru că Dragnea și-a dat seama că are nevoie de cineva pentru a-l ține sub supraveghere pe Tudose la Guvern. Episodul Grindeanu i-a deschis ochii, motiv pentru care a înărit controlul.

 

 Înainte de asta, Ciolacu a fost liderul grupului PSD la Cameră, unde a vegheat ca parlamentarii coaliției să voteze legile exact așa cum dorea Dragnea chiar dacă asta însemna să intre în contradicție cu miniștrii propriului guvern așa cum i s-a întâmplat fostului ministru al Finanțelor, Viorel Șefan.

 

 În ultimele zile au apărut însă zvonuri că Ciolacu ar fi dispus să îl trădeze pe Dragnea și să treacă în tabăra lui Tudose, iar numele lui a fost evocat ca posibil înlocuitor al lui Shhaideh.

 

 

4. Mihai Busuioc, de la rufele murdare ale guvernului la Curtea de Conturi

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Mihai-Busuioc.jpg  

 

 Fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc a fost plasat de Dragnea ca secretar general al guvernului pentru a putea ține sub control toate actele emise de Executiv, în special publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanțelor de urgență.

 

Busuioc și-a dovedit eficacitatea si loialitatea cu prilejul episodului OUG 13, cînd a trimis-o în timp record la MO, dar și în cazul Grindeanu. Atunci a fugit acasă refuzând să contrasemneze deciziile de demitere ale miniștrilor Shhaideh și Dan și să le apoi trimită la Monitorul Oficial. Că a refuzat să-și contrasemneze propria demitere, mai exact ordinul lui Grindeanu, e doar urmarea logică.

 

Pentru dovezile de vasalitate oferite, Busuioc a fost numit miercuri în fruntea Curții de Conturi pentru un mandat de nouă ani. Curtea de Conturi controlează și elaborează rapoarte privind modul în care sunt cheltuite fondurile de la buget, neregulile constatate, unele de-a dreptul penale, care trebuie( sau nu) să ajungă pe masa procurorilor. Mai verifică si cheltuirea ”deșanțată” a acelorași bani în folosul administrației pesediste și a clientelei de partid. O poziție de forță pentru controlul PSD, care deschide calea presiunilor și ascunderii abuzurilor cu bani publici sub preșul gros al CC. E calea șantajului, atât de dragă lui Dragnea.

 

 

5. Bogdan Stan și Florin Tunaru, oamenii lui Dragnea de la ANAF

 

 

 

Mihai Busuioc nu a fost trimis singur la Curtea de Conturi. Pentru a-l seconda, a fost numit în funcția de vicepreședinte Florin Tunaru, un domn adus de Dragnea tot de la Teleorman. Același Tunaru fusese până în vară vicepreședinte al ANAF, unde funcționa ca omul de încredere al lui Dragnea, dovadă fiind faptul că a fost unul dintre primii demiși de Grindeanu în momentul declanșării conflictului.

http://revista22.ro/files/news/manset/default/tunaru.jpg

 

La ANAF, Tunaru îl seconda nu pe Busuioc, ci pe Bogdan Nicolae Stan, șeful instituției, care a trimis Antifrauda la sediul colegilor noștri de la RISE Project după dezvăluirile acestora despre afacerile lui Dragnea din Brazilia și publicarea unui document despre Teldrum despre care susțineau că provine de la DGIPI. Stan a fost demis de Tudose la scurtă vreme de la instalare, dar a fost numit în funcția de vicepreședinte ANAF la insistențele lui Dragnea.

 

Deși a pierdut controlul direct asupra ANAF și al Antifraudei, Dragnea și-a păstrat un om de încredere care să îl alimenteze cu informații din interior. În plus, are un om de paie la minister în persoana ministrului Ionuț Mișa, un „specialist” crescut la aceeași școală de la Constanța a lui Nicușor Constantinescu și Mazăre, ca și Sevil Shhaideh. Dacă Viorel Ștefan mai avea curaj să le spună de la obraz lui Dragnea și Vâlcov că bugetul nu are suficienți bani pentru creșteri de salarii și pensii, Mișa împrumută bani și tace.

 

 

 

 

6. Leonardo Badea, omul de la ASF

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Badea_Leonardo.jpg

Leonardo Badea este economistul de provincie al PSD. Omul a evoluat în cariera politică de la TSD Dâmboviția până la funcția de senator și ulterior deputat, urcând toate treptele ierahice. Deși are studii de Finanțe, nu a lucrat niciodată într-o bancă sau instituție financiară dar s-a ocupat, ca parlamentar, de... rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

 

Badea a fost omul pe care Dragnea l-a dorit în mod special la ASF în locul lui Mișu Negrițoiu. Dragnea l-a acuzat pe Negrițoiu că a scurs către ING informații despre intențiile de desființare ale Pilonului II de pensii. Controlul politic asupra companiilor de asigurări dar mai ales asupra fondurilor de investiții financiare este o armă extrem de puternică, mai ales în condițiile în care Dragnea ar reuși să-și ducă la îndeplinire planul înființării celebrului Fond Suveran de Investiții și Dezvoltare care ar putea opera ca mașină de făcut bani pentru Dragnea și pentru partidul-stat.

 

 

7. Adrian Diță, pionul de la ANCOM

http://revista22.ro/files/news/manset/default/Adrian-Dita.jpg

 

 

 Dragnea a recuperat-o pe fosta colaboratoare a lui Adrian Năstase, Anca Alexandrescu, pe care a făcut-o consilier pentru comunicare al Camerei. Anterior, fostul soț al doamnei Alexandrescu, Adrian Diță fusese numit președinte al arbitrului pieței de telecomunicații și radio, ANCOM, imediat după ce Parlamentul l-a eliminat pe președinte din procedura de numire.

 

Degeaba a protestat Iohannis, Dragnea și-a impus omul la ANCOM, unde o dată instalat a declanșat o „reorganizare” din temelii care a însemnat înlocuirea oricui se afla într-un post de conducere, indiferent de competențe, cu oameni de partid. Atât de bine gândită a fost această reorganizare încât, cu câteva zile în urmă, Parlamentul a fost chemat să voteze doi vicepreședinți ai ANCOM pe care Diță îi concediase în vară.

 

 

 

 

8. Aghiotantul SPP-ist Mlădinoiu, plasat strategic la Autostrăzi

 

 

 Adrian Mlădinoiu i-a fost repartizat pe post de aghiotant lui Dragnea în 2012, când acesta din urmă a fost numit vice prim-ministru. Când a plecat Dragnea din guvern, Mlădinoiu a plecat la rândul său din SPP rămânând alături de șeful PSD. Anii de cărat servieta și de împărtășit secrete au dat roade după alegerile de anul trecut când Mlădinoiu a primit o funcție în cadrul secretariatului general al guvernului Grindeanu. Dispare însă din cabinetul Tudose, dar este numit în Consiliul de Administrație al CNAIR, Compania Națională de autostrăzi, unde se ocupă convenabil, cu supervizarea licitațiilor.

 

 

9. Dorin Sandu Voicu, de la Telorman la Rezervele de Stathttp://revista22.ro/files/news/manset/default/Dorin-Voicu.jpg

 

 

 În luna iulie, Hotnews a publicat un material de investigație despre legăturile dintre ferma de porci Salcia, Teldrum și dispariția a peste 20.000 de porci din rezerva de stat de la o fermă din Periș. Dragnea a negat, desigur orice legătură cu această afacere. Nu știm dacă este o coincidență sau nu, dar știm sigur că în luna ianuarie, la câteva zile practic de la învestirea guvernului, Dorin Sandu Voicu a fost numit Președinte al Rezervelor de Stat. Anterior, potrivit CV-ului domnului Voicu, acesta a ocupat, în perioada 2009-2017 funcția de „Șef al Compartimentului Județean pentru Probleme SpecialeTeleorman/Biroul Zonal pentru Probleme Speciale Prahova - Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale”

 

Altfel spus, unul din primele lucruri pe care l-a făcut Dragnea după învestirea guvernului PSD/ALDE a fost să-și numească omul la Rezervele de Stat.

 

 

 

10. Pesedizarea Agenției Naționale de Știri Agerpres

 

Pentru că TVR și Radioul public au ajuns instrumente de propagandă în slujba PSD și a lui Dragnea, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, s-a gândit că cel mai bun lucru pe care poate să-l facă este să adopte exact același model și la Agerpres.

 

Ca atare, Comisia de Cultură din Senat a aprobat miercuri modificarea Legii de funcționare a Agerpres astfel încât șeful agenției să poată fi demis dacă raportul anual de activitate este respins de Parlament. Ceea ce înseamnă că, exact ca la TVR și Radio, singurul criteriu de evaluare a managementului este politica majorității parlamentare și voința liderilor de partid. Până acum directorul Agerpres era apărat de intruziunea politică de faptul că avea un mandat fix de cinci ani.

 

De acum, dacă Agerpres publică o știre care nu este pe placul lui Dragnea sau un interviu cu o persoană indezirabilă, directorul general riscă demiterea la primul raport. În felul acesta Dragnea și PSD pun sub control politic producția de știri, asa cum ar vrea să facă și cu Inspecția judiciară.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22