Elena Udrea are statut de refugiat politic în Costa Rica. DNA susține că e provizoriu

Redactia | 13.04.2018

Elena Udrea a dobândit statutul de refugiat politic în Costa Rica, conform declarațiilor avocatului fostului ministru în fața judecătorilor de la ÎCCJ, care judecă astăzi ultimul termen în dosarul „Gala Bute”. Procurorul DNA a susţinut însă în sala de judecată că Udrea nu beneficiază de statutul de refugiat politic, ci a obţinut un carnet provizoriu de refugiu.

Pe aceeași temă

 

 


UPDATE  Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins vineri cererea depusă de Elena Udrea de a fi audiată la distanţă în dosarul "Gala Bute", prin videoconferinţă sau comisie rogatorie, deoarece nu rezultă din înscrisurile depuse de avocaţii săi că a primit statutul de refugiat politic în Costa Rica. 

"Din înscrisurile prezentate, emise de autorităţile din Costa Rica, nu rezultă că a primit statutul de refugiat sau de refugiat politic, ci doar că a formulat o solicitare către autorităţi de a primit statutul de refugiat", a spus preşedintele completului de judecată, potrivit Agerpres.

 

 

Avocatul lui Udrea susține că statutul de refugiat politic a fost obținut în 23 martie și că el o ferește pe clienta sa de extrădare. Chiar dacă va fi conndamnată și de Înalta Curte la închisoare, Udrea are șanse uriașe să nu stea nicio zi în pușcărie.

 

În Costa Rica se află și Alina Bica, al cărei ultim termen în proces a fost fixat de ICCJ pe 20 aprilie.

 

În primă instanță, Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare în Dosarul Bute în primă instanță și cere acum audierea sa prin videoconferință sau comisie rogatorie. Udrea susține că este însărcinată cu gemeni și că a  pierdut unul dintre ei.

 

 

"Nu rezultă nicăieri în acel document că i s-a dat statutul de refugiat. Se arată că există un interviu acolo când ea susţinea în faţa noastră că e în imposibilitatea de a se prezenta aici. Documentele au titlu provizoriu şi evidenţiază că i se permite şederea şi nicidecum că are statut de refugiat. Luaţi act de natura tendenţioasă de traducere a documentelor. Se vorbeşte în actul respectiv de un carnet provizoriu", a reclamat procurorul DNA în sala de judecată.

 

Avocatul Veronel Rădulescu nu a infirmat afirmaţiile procurorului DNA, spunând că din moment ce are carnetul de refugiat are și statutul de refugiat.

 

"O dată ce a primit carnetul de refugiat, are acest statut. Este provizoriu că aşa e procedura.", a precizat avocatul Elenei Udrea.

 

„Doamna Udrea mi-a transmis azi dimineaţă un memoriu adresat instanţei prin care solicită să fie audiată utilizând mijloace de comunicare la distanţă sau comisia rogatorie, motivat de faptul că în prezent statutul Elenei Udrea este de refugiat politic în Costa Rica. (...)  Având în vedere statutul pe care Elena Udrea îl are din 21 martie, în virtutea lui, solicităm insistent instanţei să fie audiată şi să i se acorde ultimul cuvânt. Indicăm un precedent în acest sens, chiar de la Înalta Curte, în situaţia lui Sebastian Ghiţă, care are alt statut, nici nu are statut de refugiat. El a fost audiat de mai multe ori de ÎCCJ în dosarele sale utilizând mijloacele de comunicare electronică la distanţă”, a precizat avocatul fostului ministru, Veronel Rădulescu, în sala de judecată

 

 

Înainte de Paște Udrea a spus pentru prima  oară că nu se vaa mai întoarce în țară dacă se menține condamnarea la 6 ani cu executare.

 

”Eu nu aș vrea să ajung să îl citez pe Țuțea, care spunea: cât de prost că am fost să sufăr 13 ani în pușcărie pentru un popor de idioți”, a spus Udrea, într-o parafrază nerușinată și extrem de chinuită intelectual din filosoful martir.

 

” N-aș vrea să cred că pentru niște oameni care, doar că sunt plini de frustrări și că nu au reușit în viață, eu să ajung să fac pușcărie nevinovată să fiu. Am fost unul dintre cei mai buni miniștri pe care i-a avut această țară. Nimeni nu ar fi putut să facă Gala Bute. Eu nu vreau să le fac pe plac judecătorilor. Eu nu am de gând să spun că nu știam de Gala Bute doar ca să mă apăr în fața unei instanțe croite să mă execute. Nu! Eu am fost un ministru bun, care s-a implicat. Am făcut lucruri pe care mi le asum. Unde am încălcat legea? Că a boxat Bute în România?”, a spus Udrea, citată de Evenimentul zilei și preluată de stiripesurse.ro.

 

Avocatul Alexandru Chiciu a explicat ce înseamnă acest lucru

 

„In acest moment, statutul apelant-inculpatei Udrea Elena Gabriela se impune a fi analizat in conformitate cu prevederile Conventiei privind statutul refugiatilor.

Adoptată la 28 iulie 1951 de Conferinţa Naţiunilor Unite asupra statutului refugiaţilor şi apatrizilor si intrata în vigoare la 22 aprilie 1954 (conform dispoziţiilor art. 43), Conventia privind statutul refugiatilor ( ratificata de România la 4 iulie 1991 prin Legea nr. 46, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991) porneste de la urmatoarele principii fundamentale :


- principiul conform caruia fiinţele umane, fără deosebire, trebuie să se bucure de drepturile omului şi de libertăţile fundamentale,
- principiul conform caruia statele semnatare se angajeaza să asigure refugiatilor exerciţiul cel mai larg posibil al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
- principiul conform caruia, in anumite situatii recunoscute de Conventie, rezolvarea corespunzătoare a problemelor capata o dimensiune şi caracter internaţional.

 In plus, Conventia recunoaste ca persoanele refugiate primesc acest statut din cauza “unor temeri justificate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice” si care “se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are” şi care “din cauza acestor temeri nu doresc sa se reintoarca in tara de origine”


Conform art 12 din Conventie, “Statutul personal al unui refugiat va fi guvernat de legea ţării unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea ţării unde îşi are reşedinţa” (in cazul nostru de Costa Rica).
 
Conform art 16 din Conventie, “orice refugiat va avea, pe teritoriul statelor contractante, acces liber şi facil în faţa tribunalelor.”
 
Potrivit articolului 18 al Cartei Uniunii Europene, dreptul la azil conţine următoarele elemente, esentiale in cauza :
- protecţia refugiaţilor împotriva returnării, inclusiv nerespingerea la frontieră;
- accesul refugiaţilor pe teritorii în scopul includerii în procese echitabile şi efective de determinare a
statutului şi a nevoilor de protecţie internaţională;
- acordarea statutului de refugiat sau a statutului de protecţie subsidiară atunci când criteriile sunt
îndeplinite;
- asigurarea exercitării de către refugiaţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
 
Conform art 33 din Conventie, “Nici un stat contractant nu va expulza sau returna, în nici un fel, un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viaţa sau libertatea sa ar fi ameninţate pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice.”


Asadar, unul dintre cele mai importante drepturi de care se bucură refugiaţii se referă la nereturnarea acestora (non-refoulement). În doctrină, acest principiu este considerat de unii autori ca având valoarea unei norme cutumiare, constituind o obligaţie generală, opozabilă tuturor statelor, deci inclusiv şi celor care nu au semnat Convenţia din 1951.
 
Scopul principal al protecţiei refugiatului este aceea de a ajuta la găsirea unor soluţii durabile care să permită refugiaţilor să îşi reconstruiască vieţile cu demnitate şi pace. Există trei solutii privind statutul refugiatilor:


-integrare locală,
- reîntoarcere în ţara de origine odată ce motivele refugiului au încetat să existe, - - relocarea într-o ţară terţă, atunci când refugiatul nu mai poate rămâne în ţara care i-a acordat azil din diferite motive.
Costa Rica a dezvoltat unul dintre cele mai cuprinzătoare cadre juridice pentru refugiați. Costa Rica permite refugiaților unul dintre programele de integrare cele mai bine stabilite în regiune, care ofera refugiatilor exercitarea tuturor drepturilor inclusiv in plan judiciar.
 
 Deşi se referă la mai multe drepturi fundamentale ale omului, azilul reprezintă un drept de sine stătător, acordat de un alt stat decât cel de provenienţă, persoanelor care îşi părăsesc ţara pentru a-şi asigura perspectiva continuării vieţii la adăpost de orice risc, în siguranţă şi securitate personală.”, a declarat Alexandru Chiciu pentru știripesurse.ro.

 

Udrea se află în prezent în Costa Rica iar la termenul anterior a anunţat prin avocaţii săi că doreşte să dea o declaraţie în cadrul procesului, însă nu se poate prezenta, deoarece este însărcinată iar medicii i-au recomandat să nu se deplaseze.

 

Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22