Pe aceeași temă
Întrucât pensiile îşi păstrează nivelul, guvernul va trebui să compenseze prin alte ajustări cheltuielile suplimentare de la buget. "Personal cred că vor exista disponibilizări din sectorul bugetar. Cred că nici guvernul nu ştie câţi bugetari trebuie să disponibilizeze. Însă, în ultimii 20 de ani ne-am ales cu 4-500.000 de bugetari în plus faţă de Epoca de Aur," a spus Rădulescu pentru The Money Channel.
Radulescu a susţinut că, pe termen lung, impactul reducerii pensiilor cu 15 procente ar fi fost mai important decât cel al diminuării salariilor bugetarilor cu 25%. "În planul impactului bugetar, tăierea pensiilor era foarte importantă: numărul pensionarilor este mai mare decât cel al salariaţilor, iar pe termenul lung impactul era mai mare", spune Rădulescu.
Directorul BNR a atras atentia ca nu exista nicio indoiala ca transa de la FMI va fi aminata, acesti bani ar fi urmat sa fie folositi de BNR la cresterea rezervei nationale, "ceea ce ar fi conferit încredere pieţelor locale şi internaţionale în capacitatea României de a rambursa împrumuturile".
"În lipsa tranşei de la FMI, România şi-ar putea pierde trepte importante de rating, iar împrumuturile de pe piaţa externă, sau internă, vor fi mai scumpe, întrucât va creşte riscul de ţară, precum şi aversiunea investitorilor faţă de risc. Este, însă, greu de spus cu cât va creşte rata dobânzii pentru împrumuturile României pe piaţa externă", spune Rădulescu.
Reacţia pieţelor va fi detensionată numai când România va reuşi să reducă deficitul bugetar, de la aproape 9% din PIB, la mai puţin de 6,8% pentru acest an, aşa cum a convenit şi cu FMI: atunci sentimentul investitorilor va reveni la normal. Pina atunci insa, "Vom avea o perioadă tensionată", a avertizat Radulescu.
