Pe aceeași temă
In doar un an de zile, increderea romanilor in Uniunea Europeana (UE) a scazut cu 14%, un nivel dramatic tinand cont ca inainte de aderare, nivelul de incredere era de 85%. In acelasi timp, trei din patru romani se considera slab sau foarte slab informati pe teme europene.
Un Eurobarometru prezentat marti la Reprezentanta Comisiei Europene la Bucuresti arata ca increderea romanilor in directia urmata de UE a scazut cu 14 procente, la 46%, in anul 2011, de la 60% in 2010.
In timp ce la nivelul Uniunii scaderea increderii in faptul ca directia urmata de UE este cea corecta a fost de doar 8%, in cazul Romaniei erodarea a fost mai mare, potrivit raportului.
Studiul arata ca, "desi Romania se inscrie si ea in tendinta observabila la nivelul tuturor statelor membre, si anume aceea de scadere a gradului de incredere in directia urmata de UE, ea se situeaza totusi semnificativ peste media europeana a increderii, care este de 38%".
Romania este, din aceasta perspectiva a increderii in directia urmata de UE, a 12-a tara intr-un clasament al increderii condus de: Suedia (67%), Letonia (65%), Bulgaria (60%) si inchis de Portugalia (30%), Spania (28%) si Italia (21%).
Unul din cinci romani considera ca este foarte bine sau bine informat pe teme europene
Cercetarea mai arata ca unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat pe teme europene, în timp ce trei din patru români cred că sunt slab sau foarte slab informaţi.
"În ceea ce priveşte nivelul de informare asupra temelor europene, doar unul din cinci români consideră că este foarte bine sau bine informat. În schimb, aproape trei din patru români cred că sunt slab sau foarte slab informaţi. Procentul este similar cu cel al restului europenilor", se arată în prezentarea studiului.
Cercetatorii spun ca televiziunea este principala sursă de informare pe teme europene pentru români, dar şi pentru cetăţenii din celelalte ţări europene.
Radioul şi internetul au un impact similar atât în România, cât şi în restul Europei. Diferenţa semnificativă între români şi restul europenilor apare în cazul presei scrise.
Astfel, doar unul din opt români găsesc în media scrisă un mijloc de informare cu privire la chestiuni legate de UE, în timp ce unul din trei europeni folosesc această sursă de informare.
In ceea ce priveşte televiziunea, 63% dintre români şi 55% din cetăţenii restului statelor UE cred că aceasta este obiectivă în prezentarea temelor europene.
Cu toate acestea opinia românilor privind felul în care mass-media reflectă imaginea UE este apropiată de cea a restului europenilor când se referă la radio, presa scrisă şi site-uri de internet.
Romanii au incredere in Strategia Europa 2020
Din datele studiului reiese ca românii tind să aibă încredere în felul în care au fost conturate şi în fezabilitatea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020, astfel incat pentru mai multe dintre aceste obiective, media românilor care le cred fezabile, aşa cum au fost ele formulate, este cu cel puţin 10% mai mare decât media similară din UE.
"Modernizarea pieţelor de muncă în vederea creşterii nivelului ocupării forţei de muncă" este considerată de 83% dintre români drept cea mai importantă iniţiativă din cadrul strategiei, în timp ce 79% dintre cetăţenii UE 27 cred că aceasta este a doua cea mai importantă iniţiativă.
Potrivit Eurobarometru, 81% dintre cetăţenii UE 27 şi 78% dintre români consideră că cea mai importantă iniţiativă a strategiei este cea de "a îi ajuta pe cei săraci şi excluşi social şi a le permite să joace un rol activ în societate". Cea de-a treia iniţiativă, aleasă în aceeaşi măsură de către români şi europeni (75%), este aceea de "sprijinire a unei economii care utilizează mai puţine resurse naturale şi emite mai puţine gaze cu efect de seră".
Raportul arata ca primele trei iniţiative din cadrul stategiei Europa 2020 considerate de români a fi prioritare sunt aceleaşi cu cele alese de restul europenilor, existând, în acelaşi timp, o inversare a primelor două iniţiative.
In privinţa priorităţilor de dezvoltare, românii sunt aproape de opţiunile mediei europene, favorizând măsurile sociale şi de mediu, cel mai des menţionată (de către 85% dintre români şi 83% dintre europeni) fiind creşterea numărului de angajaţi.
Mai mult, românii acordă o importanţă foarte mare libertăţilor de circulaţie, respectiv dreptului de a locui, învăţa şi munci în alte state membre UE, fapt explicabil prin amploarea fenomenului migraţiei, comparativ cu media UE 27 şi de media la nivelul celor 12 noi state membre.
Nicolae Idu: In România efectele crizei s-au produs cu un anumit decalaj fata de restul Europei
Nicolae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, a precizat că acesta este cel mai scăzut nivel de încredere al românilor în institutiile europene, de când România este stat membru si de când era tară candidată la UE.
O explicatie "locală a acestei prăbusiri" a încrederii este, în opinia lui Idu, faptul că în România efectele crizei s-au produs cu un anumit decalaj fată de restul Europei.
Astfel, efectele au fost simtite abia în 2011, an în care s-a efectuat si acest Eurobarometru. În plus, aceste măsuri de austeritate au fost luate în acord cu institutiile care au acordat împrumuturi României, printre care se numără si UE, informeaza Realitate TV.
Asteptările "neîmplinite" privind absorbtia fondurilor europene - în 2011 rata reală de absorbtie fiind de 3% - au contribuit si ele la această scădere drastică a încrederii românilor în UE, care altădată acordau o încredere de 85%.
Pentru România, datele Eurobarometrului au fost culese între 3 si 20 noiembrie 2011 pe baza unui esantion reprezentativ la nivel national de 1011 persoane de 15 ani si peste.
Sondajul a fost realizat de TNS Opinion&Social, la cererea Comisiei Europene. Datele au fost culese în cele 27 de state membre ale UE, cele trei tări candidate – Croatia, Turcia si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei - , plus Comunitatea Cipriotă Turcă.
