Pe aceeași temă
Statele europene au declanşat ample operaţiuni de tăiere a cheltuielilor menite să readucă finanţele publice în următorii ani în zona de stabilitate.
Aproape toate statele aflate în dificultate îşi propun tăierea salariilor în spaţiul public, urmată de îngheţarea lor pentru cel puţin un an şi ridicarea vârstei de pensionare.
Impulsul a venit dinspre pieţele financiare, care au mărit costurile asociate împrumuturilor ţărilor cu probleme, însă decizia clubului euro de a crea un fond de ajutor de urgenţă în valoare de 750 de miliarde de euro destinat ţărilor instabile financiar a fost decisivă pentru intrarea acestora în zona de austeritate. În esenţă, criza greacă a contaminat euro, spun pieţele financiare, însă, deocamdată, măsurile de austeritate din restul Europei sunt relativ modeste, comparativ cu cele luate la Atena. Nu doar clubul PIIGS, acronim sub care se ascund Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, trece la austeritate, ci şi economii care nu semnalizează criza acută, cum ar fi Luxemburgul sau Olanda. Marea Britanie se pregăteşte şi ea de majorări de taxe.
Grecia: cresc birurile, scad salariile
Grecia, modelul actual absolut de criză, a avut de ales între intrarea ţării în incapacitate de plată, cu efecte greu de măsurat, şi declanşarea unui sever şi nepopular program de austeritate. Sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), autorităţile de la Atena au luat măsuri de tăiere a salariilor şi pensiilor şi au declanşat o ofensivă împotriva evaziunii fiscale, considerată sport naţional.
În faţa crizei profunde a finanţelor ţării, guvernul condus de George Papandreou a fost nevoit să combine drastice reduceri de salarii şi pensii cu majorări de taxe, aşa-numitul tratament mixt în vizuinea „doctorului“ FMI. Pentru a beneficia de cele 110 miliarde de euro promise de UE şi FMI şi pentru a-şi face ordine în finanţele publice, Grecia va mări taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 21% până la 23% şi va creşte cu 10% accizele pe alcool, tutun şi carburanţi.
Programul de austeritate include tăierea pensiilor, introducerea penalizărilor pentru pensionările anticipate, ridicarea vârstei de pensionare şi schimbarea formulei de calcul al pensiilor. Factura de pensii a statului va avea nevoie în acest an de un transfer de 4 miliarde de euro de la bugetul de stat, pentru a-i acoperi deficitul, lucru aproape imposibil pentru un buget ale cărui cheltuieli depăşesc masiv încasările. Deficitul fiscal al Greciei a urcat ameninţător la 13,7% din PIB în 2009, punând ţara în imposibilitate de a mai susţine fondul de pensii.
Practic, pensiile vor fi reduse cu 15% prin tăierea celor două pensii lunare pe care pensionarii le primeau în plus, după modelul celor 14 salarii anuale din spaţiul public. Pensionările anticipate sunt descurajate prin aplicarea unei penalităţi de 6% pentru fiecare an care ar fi rămas până la pensie. Schimbarea modului de calcul al pensiilor presupune că pensiile vor putea reprezenta maximum 65% din salariul lunar al beneficiarilor, în scădere faţă de modelul actual, care propunea un nivel de 70%.
Salariile Spaniei scad sub povara datoriilor
Spania trece prin mari frământări sociale după ce Madridul a anunţat o cură de austeritate prin care îşi propune să reducă factura cheltuielilor publice cu 50 de miliarde de euro.
Deficitul său fiscal a urcat la cote de alarmă, de 11,2% din PIB în 2009, impunând măsuri de austeritate, iar severitatea crizei şi şomajul sunt descrise la cote extrem de înalte, afectând 20% din populaţia activă.
Guvernul condus de socialistul José Luis Rodriguez Zapatero a anunţat intenţia de a reduce salariile angajaţilor bugetari cu 5% începând din iunie 2010 şi de a le îngheţa în 2011. Salariile mari din spaţiul public vor fi şi mai drastic reduse. Probabil pentru a îndulci pastila, membrii guvernului vor pierde 15% din valoarea salariilor. Separat de tăierea salariilor, guvernul spaniol intenţionează să majoreze TVA şi alte taxe şi să blocheze angajările funcţionarilor săi în următorii ani. Măsura de a înlocui doar unul din zece funcţionari care se pensionează ar putea reduce numărul bugetarilor cu 13.000 pe an până în 2013.
Planul de austeritate spaniol este completat de o reevaluare a pensiilor mari programată pentru 2011, care va presupune reducerea acestora, de anularea ajutorului pentru naşterea unui copil, în valoare de 2.500 de euro, şi de reducerea cu mai mult de 6 miliarde de euro a cheltuielilor pentru investiţiile publice până în 2011. Guvernul spaniol a cerut administraţiilor locale să facă economii suplimentare în valoare de 1,2 miliarde de euro.
Portugalia, campioana datoriilor private
Problemele Portugaliei sunt generate de dimensiunile mari ale deficitului său fiscal, de 8,3% din PIB. Datoria publică a Portugaliei, deşi ridicată, se menţine la un nivel de 84% din PIB, însă sectorul privat stabileşte un record de fragilitate, cu o factură de datorii de patru ori mai mare decât economia ţării, cât 331% din PIB, depăşind Grecia cu al său record de 224% din PIB.
O eventuală ieşire din clubul euro ar avea efecte devastatoare asupra firmelor portugheze, care s-ar vedea nevoite, dacă rezistă crizei, să-şi refinanţeze datoriile la costuri comparabile cu cele din România, de pildă, care sunt prohibitive pentru dezvoltare. Băncile spaniole au împrumutat firmele portugheze cu 86 de miliarde de euro. În aceste condiţii, guvernul de la Lisabona condus de premierul socialist José Socrates ţinteşte o modestă reducere a deficitului fiscal cu 1% în 2010 şi o reducere mai amplă anul viitor, când deficitul bugetar urmărit va fi de 4,6%. Portugalia nu poate aplica tăieri de salarii în spaţiul public, deoarece măsura este stânjenită de constrângeri constituţionale, de aceea guvernul s-a limitat la îngheţarea acestora. Programul de austeritate include majorări de taxe, privatizări şi oprirea unor investiţii publice, cum ar fi construcţia unui nou aeroport în Lisabona sau a unui pod peste râul Tagus. Ca atare, fiscalitatea preia povara şi TVA ar putea fi majorată până la 21%, impozitul pe venit la rândul său va creşte, iar cel aplicat profitului companiilor s-ar putea mări.
Irlanda a tăiat venituri şi a mărit taxe
Irlanda rulează un program drastic de austeritate care continuă măsurile începute în 2009. Bugetul anului 2010 a inclus tăierea salariilor bugetarilor între 5 şi 15%, după ce în 2009 acestea au fost deja reduse cu 6,95%. Pensionarii din serviciul public vor ieşi la pensie la 66 de ani. Alocaţiile pentru copii au fost reduse cu 15 euro pe lună, o reducere medie de 16%, alocaţiile pentru handicap şi pensiile văduvelor s-au redus. O aşa-numită „taxă pe carbon“ aplicată carburanţilor a scumpit benzina şi motorina. Taxa pe carbon este plătită şi de gospodăriile care se încălzesc cu gaz, petrol sau cărbune. Irlanda a redus cheltuielile pentru sănătate cu 400 de milioane de euro şi a introdus plata a jumătate din costul reţelelor medicale. Bursele studenţilor au fost reduse cu 5%.
Italia intră în blockstart
Italia a anunţat duminică un amplu plan de măsuri de austeritate, în ciuda faptului că nu rulează un deficit fiscal masiv, însă are povara unor datorii publice care depăşesc 115,8% din PIB. Detaliile planului de austeritate nu sunt clare deocamdată, însă guvernul italian urmăreşte să taie 27,6 miliarde de euro din cheltuielile sale într-un interval de doi ani. Ministrul Economiei, Giulio Tremonti, a dezvăluit că planul italian de măsuri va semăna cu cele deja anunţate în restul Europei şi va fi gata într-o lună. Corriere della Serra evocă posibilitatea luării unor măsuri de micşorare a salariilor bugetarilor şi de reducere a numărului acestora, prin înlocuirea doar a unuia din doi funcţionari care ies din activitate.
Un membru al Cabinetului Berlusconi a avansat o posibilă reducere a salariilor funcţionarilor cu 5% şi tăierea bugetelor administraţiei locale.
Cercul nu se inchide aici, deoarece Irlanda este un exemplu nefericit, care arată că măsurile de austeritate se pot amplifica, dacă economia nu se reface. //
* * *
Datoriile spaniole
Deşi datoria publică a Spaniei reprezenta doar 53,2% din PIB în 2009, deficitul său fiscal a urcat la cote de alarmă. Pieţele financiare sunt îngrijorate de datoriile mari ale sistemului privat. Companiile imobilare spaniole datorează băncilor 445 de miliarde de euro, sumă care reprezintă 45% din PIB-ul ţării. Este de presupus că o mare parte din acestea nu vor putea fi achitate, iar statul spaniol va fi nevoit să susţină sistemul bancar.
Drama Letoniei
Letonia a fost salvată in extremis de la colaps de FMI şi UE, însă turbulenţele politice au blocat reformele. Curtea Constituţională a Letoniei s-a opus tăierii pensiilor şi lupta cu criza a depins de taxe. Încă din 2009 TVA a crescut la 21%, de la 18%, în paralel cu scăderea impozitului pe venit, de la 25% la 23%. Măsurile nu au fost suficiente, iar economia s-a comprimat cu 18% în 2009 şi şomajul a atins cote dramatice, urcând la 22,9%.
