Pe aceeași temă
Fostul serviciu secret al Justiţiei, arhicunoscut ca Serviciul Independent de Anticorupţie (SIPA), care a activat din plin în vremea mandatului Rodicăi Stănoiu, este pe cale de a deveni instrument de presiune şi şantaj asupra magistraţilor. Tentativa se leagă de numele Monei Pivniceru, scrie Evenimentul zilei. În ultima zi în fruntea instituţiei, ministrul a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern care să dea acces la documentele cu secretele magistraţilor.
Informaţii compromiţătoare s-ar putea scurge din această arhivă chiar în perioada în care se discută despre numirea unor magistraţi în funcţii cheie din sistem: şefi de parchete sau instanţe. În 2004, SIPA s-a tranformat în Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA).
Controlul dosarelor
Pe 26 martie, Mona Pivniceru a iniţiat proiectul privind „constituirea unei comisii pentru inventarierea şi predarea arhivei fostei DGPA din subordinea Ministerului Justiţiei”.
Comisia ar urma să preia arhiva, care este în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi să o inventarieze. Documentele vor fi transmise unei structuri din Ministerului Justiţiei pentru clasificare, declasificare sau schimbarea nivelului de secretizare.
În final, în funcţie de conţinutul lor, dosarele vor fi predate către: Resursele Umane din minister, la Arhivele Naţionale sau vor fi distruse.
Comisia va fi formată din şapte persoane: cinci reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, o persoană de la ANP şi o persoană de la Ministerul de Interne. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar urma să aibă doar un observator.
Un magistrat care a lucrat în Ministerul Justiţiei a declarat pentru Evenimentul zilei că SIPA a avut activitate febrilă când Rodica Stănoiu era ministru al Justiţiei „S-au adunat diverse informaţii despre magistraţi, unele care ţin exclusiv de viaţa privată. S-a spus că e în scop de protecţie. Aceste informaţii pot fi folosite în scop de şantaj al judecătorilor şi procurorilor? Acest proiect este o ultimă zvâcnire, o încercare de a găsi elemente de şantaj asupra unor judecători, eventual de la Curtea Supremă".
Serviciu de informaţii condus de securişti
SIPA a fost înfiinţată în 1991, de ministrul Justiţiei de atunci, Mircea Ionescu Quintus, pentru a preveni infracţiunile din cadrul penitenciarelor. În 1997, în mandatul lui Valeriu Stoica, serviciul trece în subordinea directă a ministrului Justiţiei, şi are ca atribuţii „protecţia” magistraţilor.
În 2001, Rodica Stănoiu l-a numit la conducere pe generalul de Securitate Marian Ureche (foto). Adjuncţii săi au fost generalul Marian Desculţu, fost ofiţer la Direcţia a IV-a a Securităţii Statului, şi generalul Dan Gheorghe, fost ofiţer la Securitatea Capitalei. În SIPA au fost angajaţi zeci de ofiţeri de Securitate.
În 2004, Parlamentul a observat că Serviciul, deşi era finanţat puternic de la bugetul de stat, nu prezentase nici un raport anual. Ofiţerii culegeau informaţii, dar aleşii nu au descoperit unde ajungeau acestea.
În 2006, Monica Macovei a desfiinţat serviciul pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu avea nevoie de un serviciu secret.
După ce a fost îndepărtat de la conducerea Serviciului, Marian Ureche a fost acuzat de CNSAS că a făcut poliţie politică înainte de 1989. Istoricul Marius Oprea a dezvăluit implicarea acestuia în urmărirea şi uciderea scriitorului Ioan Petru Culianu.
La rândul său, Rodica Stănoiu a fost acuzată că a fost sursa „Sanda” şi „Georgeta” pentru ofiţerii Securităţii. Judecătorii au decis că Stănoiu a fost „colaboratoare”, dar fostul ministru a făcut recurs.
Spionau viaţa privată a judecătorilor
Cazul SIPA a apărut şi în scandalul telegramelor Wikileaks. Judecătorul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor că SIPA spiona viaţa privată a magistraţilor şi chiar a cetăţenilor de rând. El ar fi divulgat că a văzut acele dosare care conţineau detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori şi chiar dosarele medicale potrivit cărora unele judecătoare ar fi făcut avorturi.
Danileţ a declarat pentru EVZ că arhiva SIPA nu mai poate fi valorificată din punct de vedere juridic. „Nu există nicio certitudine asupra veridicităţii informaţiilor. Aceste date au fost folosite pentru sesizarea Inspecţiei Judiciare sau a Parchetului. Ele pot avea o valoare istorică pentru a analiza legăturile neetice din sistemului judiciar”, crede judecătorul Cristi Danileţ.
Dosarele: bârfe şi turnătorii
Un fost ofiţer SIPA sustine, potrivit EVZ, că în arhivă sunt două tipuri de documente: registre, evidenţe, cataloage (în care sunt numele agenţilor secreţi şi dosarele de cadre ale ofiţerilor de informaţii) şi informaţiile strânse (zeci de mii de rapoarte, note, denunţuri).
„Multe dintre acestea nu au valoare. De exemplu, sunt plângeri neprobate de la deţinuţi, care au auzit de la colegi că anumiţi magistraţi ar fi luat mită. Sunt şi rapoarte făcute de ofiţeri, după ce au auzit bârfe prin arhive sau pe sălile instanţei,” , a explicat sursa citată de Evenimentul zilei.
În 2012, fostul ministru Cătălin Predoiu a făcut un audit pentru a stabili dacă servicul a cules ilegal informaţii despre viaţa privată a unor personalităţi din sistemul judiciar. Aceste informaţii ar fi fost folosite în scop de şantaj. Rezultatele nu au fost făcute publice niciodată. „Arhiva ar putea fi transferată la Arhivele Naţionale sau, pur şi simplu, topită. Ministerul Justiţiei nu are nevoie de arhivă si nu are ce face cu ea”, declara, anul trecut, Predoiu.
Sursa: Evenimentul zilei
