Pe aceeași temă
Art. 16 (1) din Constituția României spune clar: ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Teoretic. Practic, demnitarii români nu se consideră cetățeni, așa cum îi definește Constituția.
Cel mai grăitor exemplu – fostul vicepremier Gabriel Oprea, pentru care astăzi DNA solicită începerea urmăririi penale pentru abuz în funcție. Demnitarul a fost însoțit de poliția rutieră în cvasitotalitatea deplasărilor sale - 1607 deplasări în București, doar în perioada ianuarie – octombrie 2015 - fără să existe o lege care să-i permită acest lucru, afirmă DNA într-un comunicat prin care anunță că a cerut procurorului general Tiberiu Nițu să sesizeze Senatul pentru începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea.
Procurorul general ar putea deveni cel puțin martor în dosar
Cazul devine cu atât mai interesant cu cât însuși Tiberiu Nițu ar fi beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea, în deplasările proprii, de către echipaje ale poliției rutiere.
Fostul ministru de interne și vicepremier pentru probleme de securitate națională a efectuat de trei ori mai multe deplasări cu coloane oficiale decât a efectuat președintele României și de două ori mai multe decât primul-ministru, după cum arată DNA.
Gabrie Oprea nu avea dreptul să fie însoțit în permanență de către coloane ale poliției rutiere, așa cum este prevăzut în lege pentru președinte și prim-ministru. Cu toate acestea, Oprea folosea echipaje de însoțire a sa în toate vizitele private pe care le efectua, deplasări la restaurante și la sfârșit de săptămână. Aceste acuzații se găsesc în referatul DNA pentru încuviințarea cererii de urmărire penală pentru două infracțiuni de abuz în serviciu: prima constă în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne, cea de-a doua – în încheierea unui protocol în urma căruia procurorul general a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
Deși DNA nu face deocamdată nicio afirmație în legătură cu procurorul general Tiberiu Nițu, acesta ar putea deveni cel puțin martor în dosarul Gabriel Oprea, în cazul în care Senatul cere începerea urmăririi penale. Având în vedere că procurorul general a beneficiat de foloase necuvenite de pe urma unui protocol presupus abuziv (în sensul că însoțirea procurorului general de către coloane ale polției rutiere nu era prevăzută de lege), Tiberiu Nițu ar putea fi considerat complice la abuzul în funcție de care este acuzat în referatul DNA fostul vicepremier Gabriel Oprea.
”Boala coloanei” afectează și Patriarhia
Polițistul de la Brigada rutieră a Capitalei Bogdan Gigină și-a pierdut viața pe 20 octombrie 2015, într-un accident de motocicletă, în timp ce se afla în fruntea coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea. A fost resortul declanșator al unor proteste de stradă organizate de către motocicliști împotriva abuzului de putere al demnitarilor români, dar și pe rețelele de socializare ori în alte medii. Demnitarii au fost acuzați că folosesc în mod abuziv resurse umane și materiale în coloane oficiale de însoțire doar pentru a putea parcurge distanțele mai rapid decât ceilalți participanți la trafic.
La o săptămână după moartea polițistului Gigină, coloana oficială a președintelui Iohannis a fost claxonată de mașinile oprite pentru a-i face loc pe o arteră rutieră din București. Președintele a parcurs distanța dintre Arcul de Triumf și Piața Presei Libere blocând trei dintre cele șase benzi ale bulevardului. Mașinile oprite în coloană între cele două puncte au claxonat continuu până când s-a reluat circulația. Președintele se deplasa la un târg al industriei agricole, unde a ținut un discurs.
În aceeași zi, apare în presă o informație conform căreia și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ar beneficia de coloană oficială. O filmare postată pe youtube și preluată apoi de presă surprinde cum un microbuz cu numărul de înmatriculare BOR trece pe culoarea roție a semaforului, având antemergător o mașină a poliției rutiere cu semnale luminoase și acustice în funcțiune.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei declara la Europa FM că, "la solicitarea scrisă, Patriarhia Română poate beneficia de o astfel de maşină de poliţie, ţinând cont de importanţa unor evenimente sau de vizite ale unor delegaţii oficiale, în special din străinătate. Patriarhul are o maşină de poliţie în faţă atunci când participă la evenimente oficiale ale Patriarhiei Române, dar aceasta se face în baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne”.
Abia la începutul lunii decembrie, Patriarhul Daniel avea să declare public că e gata să renunțe la coloana oficială, ”dacă lumea e deranjată”.
"Avem oficial, că ei ne-au spus cum să cerem. Ministerul (n.r. de Interne). Dacă lumea este deranjată de coloană, noi nu avem nevoie de coloană (...) Pentru că am avut adesea delegații care trebuiau să ajungă la timp la aeroport. Nu înalți demnitari, ierarhi veniți din alte țări. Problema este că la cerere s-a făcut și s-a spus că este posibil. Trebuie în legislație făcut precis să nu se mai da voie nimănui".
Miniștrii nu au dreptul la coloane oficiale
În iulie 2015, ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, se deplasa în județul Hunedoara însoțit de o coloană oficială. Unul dintre autoturisme a fost implicat într-un accident rutier și un secretar de stat a fost rănit. Informațiile au fost destul de puține cu privire la acest accident. Delegația venea din Valea Jiului, unde ministrul Nica avusese o întâlnire cu primarii din zonă și se îndrepta spre Deva, unde era programată o acțiune similară cu șefii administrațiilor locale din centrul și nordul județului Hunedoara.
Regulamentul pentru aplicarea Codului rutier prevede că doar preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor și prim-ministrul Guvernului sunt însoțiți de echipajele poliţiei rutiere.
Doar în situaţii deosebite pot să beneficieze de însoţire miniştrii din Guvern, omologii acestora din străinătate şi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. "În situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă, pot beneficia de însoţirea cu echipaje ale poliţiei rutiere şi miniştrii din Guvernul României sau omologi din străinătate aflaţi în vizită oficială în România, precum şi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare", precizează Regulamentul.
Echipajele poliţiei rutiere mai pot însoți foşti preşedinţi ai ţării şi candidaţi la funcţia de preşedinte al României. În acest din urmă caz, se poate beneficia de însoţire în timpul campaniei electorale, după validarea candidaturii şi numai pe raza localităţilor în care se desfăşoară activităţile electorale.
Orice este dincolo de aceste prevederi reprezintă un abuz de putere, atât de des întâlnit însă în cazul demnitarilor români. Exploatând formularea ”în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă”, miniștrii și alți demnitari consideră adesea că orice deplasare a lor impune regim de urgență, așa încât solicită însoțire din partea echipajelor poliției rutiere.
Cum e în Europa
Ministrul de externe danez folosește bicicleta pentru a ajunge la serviciu.
Fotografia a fost publicată pe twitter. Primul ministru olandez merge cu bicicleta chiar și la întâlniri oficiale.
Președintele Elveției, Didier Burkhailter, a fost surprins așteptând trenul într-o gară, fără niciun fel de pază .
La Londra, atât primarul, cât și primul-ministru David Cameron sunt văzuți în metrou.
România transformă activitatea SPP în secret de stat
Modelele europene în materie de egalitate în drepturi ale înalților demnitari și cetățenilor fără funcții în stat nu au nicio valoare pentru instituțiile de legiferare din țara noastră.
Pe 21 octombrie, deci chiar în ziua următoare accidentului în care a fost implicată coloana oficială a lui Gabriel Oprea ce a dus la decesul poliștului Bogdan Gigină, Guvernul publica o ordonanţă de urgenţă în Monitorul Oficial nr. 785, prin care modifica legea SPP, oferind dreptul la protecţie şi pentru preşedinţii partidelor parlamentare.
Chiar dacă nu există nici un fel de dovadă că această ordonanță a fost una cu dedicație, Gabriel Oprea este președintele UNPR. Mai mult, ordonanța statuează că activitatea SPP constituie secret de stat. Cu alte cuvinte, angajații SPP nu vor putea dezvălui nici măcar în fața anchetatorilor date cu privire la deplasările demnitarilor sau președinților de partide pe care ei îi însoțesc.
Spre deosebire de multe alte ordonanțe de urgență care zac cu anii în Parlament, ordonanța de urgență nr. 43/2015 ce modifică legea SPP a fost rapid introdusă în circuitul legislativ, astfel că la data de 11 ianuarie era deja promulgată ca lege de către președintele Iohannis.
