Final de greva

Vineri, 25 noiembrie. Greva profesorilor a implinit trei saptamani. Nici sindicatele, nici guvernul nu dau semne ca vor ceda. Cuvantul “compromis”, esential in vocabularul unui negociator, fie el ministru sau lider de sindicat, a disparut din relatarile despre criza. Guvernul se incranceneaza sa nu acorde nici un leu in plus pentru salariile profesorilor. Nici un leu in plus fata de oferta lansata in prima saptamana, si anume majorarea salariilor cu 8 procente in 2006, ceea ce ar fi reprezentat o crestere in medie cu 63 de lei (630.000 lei vechi) pe luna. Nici un leu in plus fata de bugetul de 5% din PIB, procent stabilit pentru Educatie din primele zile ale negocierilor.
Sindicatele se incapataneaza sa continue greva. Liderii nu cedeaza. Dar membrii obisnuiti, care traiesc din salariile de profesor, incep sa rupa randurile. 44% dintre cadrele didactice renuntasera pana vineri la greva de teama ca nu isi vor mai lua salariile. Doleantele s-au redus insa, de la dublarea salariala ceruta initial la o crestere de 18 procente si plata lefurilor pentru perioada grevei. Sindicatele nu cedeaza, desi au fost date in judecata.
Guvernul, prin reprezentantul sau, Gheorghe Pogea, propune solutii parsive de rezolvare a crizei. La negocierile de miercuri, 23 noiembrie, viceprim-ministrul a prezentat state de plata din care reiesea ca unii profesorii universitari au salarii de zeci de milioane de lei vechi. Solutia propusa i-a determinat pe sindicalisti sa plece trantind usa: sa se ia banii de la universitari si sa se dea la preuniversitari.
In tara, cativa profesori au intrat in greva foamei. Altii fac doar greva japoneza, fara banderola.
Parintii incep sa se ingrijoreze de soarta copiilor, dar sunt de acord cu solicitarile sindicatelor. Copiii nu mai pot sa bata mingea pe strada pentru ca e frig. Elevii mai mari se adapostesc prin carciumi. Greva, amuzanta la inceput, a ajuns plictisitoare. Anul scolar risca sa fie inghetat. Dar poate fi si dezghetat prin reorganizarea materiei, spun cei din minister.
Ziarele s-au plictisit si ele. Sindicalistii asteapta noi propuneri din partea guvernului. Guvernul se mentine pe pozitii. La incheierea grevei, elevii vor avea sute de ore de recuperat, iar salariile pe noiembrie ale cadrelor didactice vor fi diminuate la maximum.

Luni, 28 noiembrie. A mai trecut un weekend de negocieri. Ultimul. In absenta primului ministru, aflat in Spania la conferinta aniversara a Parteneriatului Euro-mediteranean, presedintele Basescu a participat duminica la discutii, asumandu-si rolul de mediator si i-a indemnat pe profesori sa accepte noua oferta lansata de premierul Tariceanu: o crestere salariala totala de 11,83% pentru 2006. Presedintele a apreciat ca protocolul negociat duminica este oferta maxima pe care putea s-o faca Executivul in raport cu resursele bugetare si pentru a pastra stabilitatea economica.
Tot presedintele l-a determinat pe profesorul de franceza din Slobozia, care facea de 10 zile greva foamei, sa renunte. Dupa ce primise un telefon de la premierul Calin Popescu Tariceanu, seara profesorul Vladulescu a fost vizitat la spital de presedintele Traian Basescu. Seful statului i-a daruit o icoana si l-a convins sa iasa din greva foamei. O veste neasteptata a venit luni din partea Curtii Constitutionale: judecatorii au decis ca articolele din Legea conflictelor de munca, considerate de profesori neconstitutionale, sunt conforme cu legea fundamentala.
Membrii celor patru federatii sindicale au hotarat luni dupa-amiaza suspendarea grevei si semnarea ultimului acord propus de guvern. De cedat, au cedat pana la urma si sindicalistii, si guvernantii, impinsi de la spate de presedintele Basescu. Rezultatul grevei: o crestere medie a salariilor dascalilor cu 125 de lei (1.250.000 lei vechi), mentinerea titularizarii pentru personalul din invatamant si finantarea unor proiecte de infrastructura scolara. Prin urmare, copiii se vor muta din fata televizoarelor inapoi in clase, iar sindicalistii vor parasi salile de negociere in favoarea catedrei. De marti, scoala reintra in normal.

Adio vacanta!

Dupa o saptamana de vacanta oficiala si trei saptamani de vacanta fortata, cauzata de greva profesorilor, elevii vor avea de recuperat zeci de ore de predare. Cei mai mici au pierdut in jur de 60 de ore iar liceenii aproape 100. Ce planuri au profesorii si responsabilii din minister pentru recuperarea materiei?
Presedintele Traian Basescu isi exprima duminica ingrijorarea fata de soarta elevilor. Cei 3 milioane de elevi au fost “cei mai mari perdanti” din aceasta greva, a subliniat seful statului si i-a indemnat pe profesori sa recupereze orele pierdute pe perioada grevei, fara insa a-i incarca excesiv pe elevi cu teme si cursuri.
Daca la inceputul grevei liderii sindicali anuntau ca se lucreaza la planuri de recuperare a orelor pierdute, in ultima perioada a inceput sa se vehiculeze varianta-catastrofa a inghetarii anului scolar. Saptamana trecuta, MEC propunea trei variante de recuperare a orelor: comasarea materiei, recuperarea in zilele libere si scurtarea vacantelor. Prima varianta, lectiile cumulate, ar insemna pentru elevi aglomerarea orelor de predare pana la refuz. Profesorii ar fi nevoiti sa predea in cateva ore temele planificate pe toata perioada grevei, pentru a ajunge la zi. Nici a doua varianta nu e mai profitabila: cateva sambete sacrificate, pana in jurul datei de 23 decembrie, cand elevii vor intra in vacanta de iarna. Ultima optiune este cosmarul oricarui elev: injumatatirea vacantei de iarna. Vacanta prelungita de care s-au bucurat elevii va avea deci efecte neplacute. Mai ales ca scolarii vor avea nevoie de cel putin o saptamana pentru a reintra in ritmul de invatare. Cei mai afectati vor fi elevii de clasele a VIII-a si a XII-a, care se pregatesc pentru testele nationale sau pentru examenul de bacalaureat. Dar si pentru ceilalti scolari reluarea orelor va fi dificila, pentru ca greva s-a suprapus cu perioada de evaluare.
Planul de recuperare a materiei va fi stabilit marti in cadrul comisiei paritare de la minister si discutat apoi la nivelul fiecarei institutii de invatamant.

Ultima ora

Luni seara, intr-o conferinta de presa, liderii celor patru federatii sindicale din invatamant au anuntat oficial suspendarea grevei generale si inceperea cursurilor, dupa analizarea dorintelor celor peste 300 de mii de salariati din tara. Procentul membrilor de sindicat din fiecare federatie care au votat pentru incetarea grevei se ridica la 62-66%. Liderul FEN, Catalin Croitoru, a declarat ca nu este exclusa reluarea grevei in iunie 2006. Profesorii au dat asigurari ca materia pierduta se va recupera pe toata durata anului scolar, pentru ca elevii sa nu fie nevoiti sa vina la scoala in plus.
Mircea Muresan, purtator de cuvant al MEC, a declarat ca ministerul renunta la procesul intentat sindicatelor din educatie.

ZOE PETRE
Distorsii de system

Impresia generala despre greva e, ca de obicei, contradictorie. Nu in sensul ca ar exista dubii cu privire la indreptatirea revendicarilor: acestea sunt corecte, pe de-o parte, fiindca subfinantarea cronica a educatiei are efecte mult mai profunde decat exasperarea profesorilor prost platiti, ea impiedica pe cai foarte diferite progresul scolii de toate gradele, pe de alta, fiindca aceeasi subfinantare releva lipsa de consideratie a politicului indeobste fata de educatie si de educatori.
Dar, din aceeasi sorginte - profesorilor nu le arde de reflectie, guvernantii nu au timp pentru invatamant - provine si absenta unei viziuni de perspectiva asupra obiectivelor si sensului general al sistemului de invatamant romanesc. Se adauga o proasta gestiune a fondurilor, oricum insuficiente. Dau un singur exemplu: de cel putin cinci ani, se flutura intermitent ideea unei evaluari sistematice a facultatilor si universitatilor publice, astfel incat nu orice unitate de invatamant sa fie indreptatita sa organizeze orice forma de studiu, de la cea de baza (3 ani post-bacalaureat) la ciclul superior de studii doctorale (2 ani master+3 ani doctorat, in noua formula). In prezent, ca urmare a unui laxism condamnabil si a unei demagogii generalizate, cu tenta politica, sistemul e haotic, incurajeaza improvizatia si impostura, iar banii, si asa putini, sunt impartiti intr-o perpetua devalmasie. Pe deasupra, optiunea candidatilor pentru o universitate sau alta e constransa de considerente extrauniversitare, cum ar fi problema locuintei, asa incat nici nu poate fi inca vorba de o selectie pe baza considerentelor de calitate. Or, aceste distorsii de sistem nu se pot rezolva prin greve.
Cat priveste propunerea d-lui Pogea, de a lua de la universitari pentru a da profesorilor din preuniversitar, ea e si stupida, si ticaloasa. E stupida, fiindca numarul profesorilor din preuniversitar e atat de mare in raport cu cel al universitarilor, incat o asemenea masura n-ar avea practic nici o relevanta, i-ar saraci pe universitari fara sa-i imbogateasca pe dascali; e ticaloasa, fiindca e o incercare de a-i asmuti pe unii contra altora.

Pagina realizata de Maria Bercea