Pe aceeași temă
Despre un astfel de act, care n-ar fi tocmai corect din punct de vedere juridic, spune ea, s-a discutat inclusiv în Comitetul Executiv al PSD, dar detaliile ar urma să fie puse la punct de Liviu Dragnea şi de câţiva apropiaţi ai săi din partid.
Vicepreședintele PSD, președinte al organizației București și primar general al Capitalei a devoalat și treptele de manipulare care vor fi urmate:
„Ce s-a întâmplat cu OUG 13, vă amintiţi, oamenii au ieşit în stradă, inclusiv electoratul e fost nemulţumit, domnul Dragnea a venit în ţară şi a spus că nu ştie nimic.
Ministrul Justiţiei nu are urgenţa să prezinte un proiect viabil pentru amnistie şi graţiere, se încearcă o Ordonanţă de Urgenţă care nu ar fi corectă juridic, posibil domnul Dragnea să vină să spună: dar eu nu am ştiut, dacă lumea iese în stradă şi Europa ne pune la colţ.
Dacă este nevoie de amnistie şi graţiere, este nevoie de un proiect corect, care să nu pună în pericol ţara.
Manipularea este la cote inimaginabile”, a conchis Gabriela Firea.
Deși recunoaște pentru prima oară public că OUG 13 a fost dat în interesul șefului de partid Liviu Dragnea, cu care acum este într-un conflict pe față, Firea nu a reacționat la momentul OUG 13, din ianuarie 2017, nici nu s-a delimitat de moment și de implicațiile sale care au dus la toate ieșirile în stradă, asimilate între timp mișcării #rezist. Dimpotriva, în calitatea sa publică, de primar general al Capitalei, a căutat să împiedice în toate modurile posibile protestele dedicate OUG 13, inclusiv prin instalarea târgului de Crăciun din 2017 în spațiul destinat protestelor, din Piața Victoriei. Mai mult, ea a amenințat că le va face protestatarilor plângere penală.
După ce protestatarii au început să demonteze țarcurile destinate târgului de Crăciun, Firea a chemat jandarmii care au ridicat și au amendat protestatarii mai activi. La acel moment, inclusiv premierul Mihai Tudose - cu care se afla într-un conflict deschis și care acum a susținut-o public în conflictul cu Dragnea - a apreciat ca improprie amplasarea targului de Crăciun într-un spațiu deschis circulației autovehiculelor, fără nicio trecere de pietoni pentru accesul în spațiul destinat târgului.
Mai mult, nu o dată s-a pus în poziție de adversitate cu protestatarii amenințând că toleranța ei va scădea la protestele neanunțate, sugerând astfel că va da ordin de evacuare a Pieței Victoriei; la acel moment Firea fiind într-o realație amiabilă cu ministrul de Interne Carmen Dan, care are în subordine jandarmeria și de la care a pornit conflictul actual, declanșat în Comitetul Executiv din 1 septembrie. Firea a acuzat-o pe Dan că a încercat, cu premeditare, plasarea responsabilității pentru represiunea jandarmeriei din 10 august de la mitingul diasporei, asupra prefectului Speranța Cliseru, fost consilier al său la Capitală și cunoscută ca om de casă al familiei Firea-Pandele. Mai mult, Firea a spus că Dan este coordonator al violențelor jandarmeriei împotriva protestatarilor pașnici, că a primit mandat de la comisarul european Corina Crețu de a da glas în CEx nemulțumirilor Comisiei Europene și că Dan i-a ”spionat” corespondența ei și a lui Cliseru.
INTERVIUL INTEGRAL, AICI
Ce conținea OUG 13 prin care Dragnea scăpa de incriminarea penală a abuzului în serviciu
Ordonanța de urgență nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
Art. I
Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (3) al articolului 269 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Favorizarea săvârșită de un membru al familiei sau afin până la gradul II nu se pedepsește.
2. După alineatul (3) al articolului 269 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Legea nr.286/2009, la art. 269 prevedea:
Favorizarea făptuitorului
(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul impiedicării sau ingreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvarsită de autor.
(3) Favorizarea săvarsită de un membru de familie nu se pedepsește.
3. Articolul 297 se modifică și va avea următorul cuprins:
Abuzul în serviciu Art.297
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, ingrădeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Legea nr.286/2009, la art. 297 prevedea:
Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sanctionează și faptă funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ingrădeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenentă politică, avere, varstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.
4. Articolul 298 se abrogă.
Legea nr.286/2009, la ART.298 prevedea :
ART. 298
Neglijența în serviciu
Incălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
5. Alineatul (1) al articolului 301 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale, pentru sine, pentru soțul sau, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Legea nr.286/2009, la art.301 prevedea:
ART. 301
Conflictul de interese
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin pană la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
6. Alineatul (1) al articolului 308 se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297, 299, 300 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
Legea nr.286/2009, la ART.308 prevedea:
Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane
(1) Dispozițiile art. 289-292, 295,297-301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvarsite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o insărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
7. Alineatul (1) al articolului 336 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 336
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste ,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
8. După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 336^1, cu următorul cuprins:
Art. 336^1 Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație
(1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.
Legea nr.286/2009,la art 336 prevedea:
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sanctionează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.
(3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfăsurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. II
Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al Romanieie, Partea I, nr.486 din 5 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (5) al articolului 25 se va modifica și va avea următorul cuprins:
(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teză întâi, lit. e), f)-cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.
Legea nr.135/2010, la ART.25 prevedea:
Art. 25-Rezolvarea acțiunii civile în procesul penal
(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) și j), precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționata acțiunea civilă.
2. Alineatul (2) al articolului art. 215^1 se va modifică și va avea următorul cuprins:
(2)În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. Prevederile art. 212 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.
Legea nr.135/2010, la ART. 215^1, prevedea:
Durata controlului judiciar Art. 215^1
(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile.
3. După alineatul (2) al articolului 290 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală.
Legea nr.135/2010, la ART 290, prevedea:
Art.290 – Denunțul
(1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni.
(2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător.
4. După alineatul (1) al articolului 557 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
(1^1) Odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoștință, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1), iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.
Art. III
(1) Judecătorul delegat cu executările penale va sesiza instanță competentă pentru a se stabili incidența art. 4 sau a art. 6 din Codul penal pentru cauzele judecate definitiv. Judecata se va face de urgență, la intrarea în vigoare a art. I, pentru cauzele în care s-au aplicat pedepse sau măsuri privative de libertate.
(2) Prezența ordonanță de urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I, care intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
(4) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența ordonanța de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
Prezenta ordonanță de urgență transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
