Florin Cîțu: Împrumuturile prin PNRR vor merge doar în investiții, nu în consum

Laurentiu Gheorghe | 02.06.2021

Premierul Florin Cîțu a prezentat miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 29 miliarde de euro, care a fost trimis la Bruxelles pentru a fi evaluat și aprobat.

Pe aceeași temă

PNRR a fost trimis oficial luni la Bruxelles și urmează două luni în care documentul va fi evaluat pentru a se ajunge la forma finală.

Principalele capitole ale PNRR au fost prezentate miercuri de către prim ministrul Florin Cîțu, vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Florin Cîțu:

  • Este un program foarte important pentru România. A fost lansat când eu eram încă ministrul al Finanțelor. A fost negociat de președintele Iohannis, iar anul acesta am avut două vizite la Bruxelles pentru a ne asigura că avem un plan bun

  • 29,2 miliarde de euro pentru construit 450 km de autostradă, sute de școli și de creșe, vom construi și renova zeci de spitale

  • Vom avea un nou spital construit în 2024

  • Criza din sănătate a arătat foarte clar limitele sistemului de sănătate

  • Sunt trei mari sectoare care primesc bani - transporturi, sănătate și educație

  • De ce luăm și împrumuturi prin PNRR? România are nevoie acută de investiții

  • Aceste împrumuturi vor merge doar în investiții, nu în consum

  • Împrumuturile prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică

  • Toate aceste investiții se termină în 2026

  • Componenta de reforme - toți din clasa politică știm că România are nevoie de reforme

  • În PNRR am pus date clare până la care vor avea loc reforme

  • Reforma sistemului de pensii - vrem un sistem de pensii bazat pe sustenabilitate și vom face asta

  • Reforma justiției - reparăm ce au făcut alții

  • Reforma companiilor de stat - se va opri sifonarea banilor de la stat

  • Prin PNRR ne asigurăm că banii vor ajunge în toate colțurile României

Dan Barna:

  • Prin depunerea PNRR, România accesează o resursă care va schimba semnificativ componente din statul român

  • Chiar dacă nu ar fi fost pandemia România ar fi avut nevoie de reforme. Acest guvern exact această asumare o are, de realizare a acestor reforme

  • Faptul că UE alocă o sumă importantă pentru a ajuta țările să treacă mai repede peste efectele pandemiei e un instrument să nu mai invocăm scuzele invocate de 30 de ani când a fost vorba de reforme

  • Acest program ne obligă să reușim

  • Câteva principii ale PNRR: distribuirea echitabilă, geografică, a fondurilor

  • PNRR e gândit să nu lase pe nimeni în urmă și să acopere toate regiunile

  • Descentralizarea - autoritățile locale trebuie să-și dea dovada implicării și competenței. Resursele sunt la îndemâna lor pentru ca primarii și șefii CJ să dea dovada responsabilității

  • Autoritățile locale sunt parte a acestui program

  • "Valul renovării" - la final vom avea 2.000 de clădiri renovate și 1.500 de blocuri renovate. Sunt mii de clădiri care așteptau renovare seismică sau energetică

  • Nuca cea mai tare din PNRR- infrastructura. Am rămas consecvenți pe această componentă în program

  • Avem autostrada A7, 324 de km în zona cea mai văduvită, capetele de la A8

  • Transformare digitală - 8,5 milioane de cetățeni vor avea carte de identitate electronică

  • Nu ne fură sufletele, ne simplifică viața de zi cu zi

  • Acest program, acele mii de pagini pe care le veți vedea ascund în spate mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunocuți. Îi mulțumesc lui Cristian Ghinea că a avut ficatul și calmul de a duce la bun sfârșit un efort uriaș. Acele mii de pagini nu s-au scris singure

Kelemen Hunor:

  • România nu a avut de foarte mulți ani un proiect mare de țară. PNRR este un proiect de țară care în 150 de zile a fost depus la CE și este un plan extrem de echilibrat, care în următorii ani va garanta o prosperitate pentru toți

  • Dacă reușim să implementăm acest proiect vom construi o țară mai bună

  • PNRR va uni societatea, și nu va dezbina pe termen lung

Structura PNRR: PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei 6 piloni prevăzuți prin Regulament.

Câteva dintre marile obiective din PNRR:

  • 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii

  • 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).

  • 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;

  • 45% din punctele negre de pe șosele (cu multe accidente) eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor

  • Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

  • Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);

  • Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

  • 311 km de cale ferată modernizată;

  • 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou

  • 1630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori

  • 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori

  • vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure

  • circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate

  • Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon

  • 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon

  • Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an

  • Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă

  • 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică

  • 30.000 de funcționari publici instruiți digital

  • Acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de sate în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii

  • Reforma ANAF – creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020

  • reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020

  • crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, care va fi acreditată de Guvern ca partener de implementare fonduri UE și de Comisia Europeană ca partener de implementare Invest EU

  • Cel puțin 3.000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică

  • Cel puțin 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa

  • 3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, ADI, parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta

  • Sunt create sau modernizate muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației

  • 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale)

  • 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată

  • Introducerea Venitului Minim de Incluziune

  • Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023

  • Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22