Pe aceeași temă
Premierul Florin Cîţu a declarat, marți, că va cere o „anchetă/analiză” care să arate cum s-a pregătit Ministerul Sănătăţii pentru al patrulea val al pandemiei de COVID-19. „Este anormal şi cineva trebuie să răspundă pentru asta dacă valul patru nu a fost pregătit, deşi am vorbit despre asta toată vara”, susţine primul ministru, citat de News.ro.
„O să cer o anchetă/analiză, pentru că vreau să ştiu cum a fost pregătit valul patru. Ştiam că vine valul patru, eu am spus tot anul, deci după ce s-a terminat valul trei am spus că nu vreau să se reducă numărul de paturi în secţiile ATI pentru COVID, am spus foarte clar că să rămână intactă capacitatea noastră de a răspunde, aş vrea să văd cum a fost pregătit de Ministerul Sănătăţii acest val şi să vedem dacă s-a ţinut cont de ceea ce am spus eu şi, dacă nu s-a ţinut cont de ceea ce am spus eu, cine nu a ţinut cont şi va fi responsabil pentru asta”, a declarat primul ministru, marţi, într-o conferinţă de presă la Sinaia.
Cîţu a menţionat că solicită un plan privind gestionarea situaţiei şi va avea discuţii cu managerii de spitale şi cu cei din Direcţiile de Sănătate Publică pe tema paturilor de la ATI, dar şi pe tema personalului care să asigure asistenţa medicală la aceste paturi pentru bolnavii COVID.
„Este anormal şi cineva trebuie să răspundă pentru asta dacă valul patru nu a fost pregătit, deşi am vorbit despre asta toată vara”, a adăugat primul ministru.
Conform lui Cîţu, datele se schimbă zilnic, însă ultimele cifre pe care le-a primit arătau că la nivel naţional existau 1.024 de paturi ATI pentru patologia COVID.
„Atunci când am preluat din nou Ministerul Sănătăţii prin… numindu-l pe domnul ministru Cseke cred că erau vreo 600 de paturi, deşi eu am spus tot timpul că trebuie să rămână la 1.600 de paturi. Domnul ministru a înţeles mesajul meu, a adăugat câteva sute, vreo patru sute de paturi imediat şi va adăuga până la 1.600 de paturi cât mai curând posibil, dar nu doar asta este provocarea, provocarea este să avem şi personalul detaşat în aceste secţii COVID”, a adăugat premierul.
Context.
De la începutul pandemiei, cele mai importante decizii au fost luate în urma ședințelor convocate de președintele Klaus Iohannis cu premierul și miniștrii la Cotroceni. De asemenea, premierul a participat în mai multe rânduri la videoconferințe cu miniștrii, prefecții, șefii direcțiilor de sănătate publică și celelalte autorități implicate în gestionarea pandemiei.
Chiar astăzi, premierul Florin Cîțu are programată o videoconferință cu prefecții, reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică, managerii de spitale, șefii secțiilor ATI, UPU, reprezentanții ISU și cei ai ASSMB.
În primăvară, după valul 3 al pandemiei, când numărul de cazuri a început să scadă și, implicit, și presiunea pe spitale, unitățile medicale care au tratat exclusiv COVID au început să se redeschidă și pentru ceilalți bolnavi. Fiecare spital a realizat însă un plan care prevede cum revin la tratarea cât mai multor pacienți COVID atunci când infectările cresc din nou. Astfel, de la 1.600 de paturi ATI COVID în primăvară, numărul acestora a scăzut în vară până la 340 de locuri, diferența de paturi revenind pentru pacienții cu alte boli.
PNRR prevede 1522 de paturi în toată țara, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Sănătății. Inspectorii sanitari verifică începând de astăzi că acestea există fizic, se arată într-un comunicat al ministerului.
