Pe aceeași temă
„Din legea inițială trecută în Parlament au venit toate problemele în 2019. Au fost facturi acumulate ani de zile care trebuiau plătite”, a explicat ministrul într-o conferință de presă.
El a precizat că deficitul a crescut cu 0,2% din PIB în parte din cauza plății sumei de 0,91 miliarde de lei către frații Micula și pentru că nu au fost încasați 1,3 miliarde de lei din dividende de la companiile de stat.
„Sunt două lucruri pe care nu le-am putut estima și evita”, a spus Florin Cîțu.
„Față de legea inițială au crescut cheltuielile cu salarii, asistență socială, au scăzut la investiții. Cheltuielile sunt în lege, e foarte greu să le modifici, partea de venituri este cea pe care o estimezi, iar dacă o supraestimezi se întâmplă ca anul trecut”, a adăugat el.
România a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în 2019, conform execuției preliminare prezentate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Practic, este cu 0,2 puncte procentuale peste cel preconizat prin rectificarea bugetară de anul trecut. Este cel mai mare deficit bugetar din ultimii 9 ani, scrie Hotnews.ro.
Deficitul bugetar înseamnă ceea ce împrumută statul peste ceea ce încasează ca să susțină cheltuielile.
Conform prezentării ministrului Finanțelor, deficitul a urcat cu 0,2 puncte procentuale pentru că a existat acea datorie legată de Hotărârea judecătorească în cazul Fraților Micula a trebuit onorată (0,91 miliarde lei), au fost încasări mai mici cu 1,3 miliarde lei din dividende suplimentare de la companii naționale și cheltuieli suplimentare de 1,3 miliarde lei în decembrie (cheltuieli de capital și de funcționare la unitățile administrativ-teritoriale)
Adâncirea deficitului de la 2,8% din PIB în 2018 la 4,6% a fost determinată de o scădere a veniturilor totale de 0,1 puncte procentuale și o creștere a cheltuielilor totale cu 1,7 puncte procentuale.
Comparativ cu legea inițială (a bugetului de stat), veniturile s-au ajustat cu -21,5 miliarde lei. Au fost scăderi de 6,1 miliarde la venituri fiscale, 5,8 miliarde lei la contribuții asigurări sociale, 1,2 miliarde lei la venituri nefiscale și 8,4 miliarde lei la fonduri UE.
Cheltuielile au crescut cu 5,1 miliarde lei pe asistență socială și cu 4,2 miliarde lei la bunuri și servicii. Au scăzut cu 1,2 miliarde lei la dobânzi, 6,3 miliarde lei la investiții și 3,3 miliarde lei la altele.
