Pe aceeași temă
El arată că rezultatele politicilor guvernamentale sunt creşterea preţurilor şi a dobâzilor, devalorizarea leului, tăierea drastică a banilor de la investiţii şi reticenţa mediului de afaceri autohton şi străin faţă de România.
”În 9 luni de zile, Guvernul PSD a distrus structura bugetului, a omorât investiţiile şi potenţialul de creştere şi, mai ales, a scos România cu un picior din UE (…) Implementarea programului de guvernare Dragnea – Vâlcov a adâncit dezechilibrele macroeconomice. Creşterea economică, bazată în totalitate pe consum, îşi arată deja costurile. Cresc preţurile, dobânzile, euro şi dolarul faţă de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent şi datoria publică. În acest context, contribuţia investiţiilor la creşterea economică este zero”, îşi începe Florin Cîţu raportul de 16 pagini în care analizează starea economiei româneşti după nouă luni de guvernare PSD.
Cîţu spune că majorările salariale, dar mai ales promisiunile din legea salarizării unitare, au creat aşteptări exagerate în rândul angajaţilor din sectorul public, care pe baza acestor promisiuni, au început să consume apelând în special la credite de consum.
”În acest context, consumul a explodat. Totuşi, există un efect negativ major. Investiţiile s-au prăbuşit atât în sectorul public, cât şi în cel privat. În sectorul privat, antreprenorii au pus frână investiţiilor datorită problemelor de pe piaţa forţei de muncă. În sectorul public, investiţiile au fost tăiate masiv pentru a face loc creşterilor salariale. În primele 6 luni ale lui 2017 economia a crescut doar datoriră consumului. Investiţiile nu au contribuit cu nimic”, explică liberalul.
Cîţu arată că veniturile fiscale sunt cu 1,1 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la perioada similară a anului 2016 (13,5% în 2016 faţă de 12,4% în 2017). Vicepreşedintele PNL explică faptul că evoluţia foarte proastă a veniturilor fiscale încasate la buget a dus la dublarea deficitului la 9 luni, 0,81% din PIB vs. 0,49% din PIB, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar acest lucru este şi mai grav pentru că se întâmplă după ce Guvernul a tăiat 10,6 miliarde de lei din cheltuielile pentru investiţii.
”În primele 9 luni, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,1 miliarde de lei, respectiv 1,4% din PIB. Asta înseamnă că sunt cu 60% mai mici decât cheltuielile cu investiţiile în primele 9 luni ale lui 2016 (…) În doar câteva luni, procentul din venituri fiscale şi contribuţii care se ducea către cheltuieli cu salarii şi asistenţă socială a crescut de la 69% la 75% (…) Priorităţile Guvernului sunt clare. În 2017, cheltuielile cu salariile cresc cu 20%, cu asistenţa socială cresc cu 11%, iar cele pentru investiţii scad cu 40%”, mai arată Florin Cîţu.
Reacţia investitorilor străini la ”haosul creat de politicile Guvernului” a fost să reducă investiţiile directe în România, care acum sunt cu 20% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, afirmă vicepreşedintele PNL.
El mai spune că creşterea rapidă din 2017 nu are cum să se permanentizeze şi, pentru a trage de timp, Guvernul va încerca să alimenteze creşterea economică cu promisiuni şi creşteri salariale. ”Dar nu merge la nesfârşit”, avertizează Cîţu.
”Aceste salarii trebuiesc plătite. Iar în condiţiile unei execuţii bugetare proaste şi ale unei economii fără investiţii, aceste cheltuieli creează deficit. Deficitul mai mare alimentează datoria publică. La un moment dat nimeni nu va mai dori să împrumute un stat iresponsabil, indiferent de dobândă”, mai spune el.
Potrivit estimării sale, indicatorii macroeconomici se vor înrăutăţi anul viitor. Astfel, dacă pentru finalul lui 2017 Cîţu estimează o creştere a PIB-ului de 5 – 5,5%, pentru 2018 el previzionează că aceasta va fi de maximum 4,2%. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, pentru finalul lui 2017 o estimează la 2,2%, în vreme ce pentru sfârşitul anului viitor arată că ar putea ajunge la 4,5%.
Potrivt estimării lui Cîţu, deficitul bugetar din PIB (ESA) va fi cuprins la finalul acestui an între 3,2 şi 3,5%, în vreme ce anul viitor va ajunge la 4,5 – 4,8%.
”Singurul obiectiv al PSD legat de economie pentru 2017 rămâne încadrarea în ţinta de declarată pentru deficit de 2,99% din PIB. Pentru a atinge acest obiectiv este clar că urmează atât noi taxe şi impozite pentru mediul privat, cât şi reduceri masive de cheltuieli”, conchide vicepreşedintele PNL în raportul de analiză a stării economiei româneşti în primele nouă luni de guvernare PSD.
.jpg)
