Pe aceeași temă
Fondul precizează progresele importante pe care țara noastră le-a făcut în corectarea dezechilibrelor economice și restabilirea creșterii: “Deficitele de cont curent și cel fiscal au fost îmbunătățite de la criza financiară, venitul per capita a depășit nivelurile dinaintea crizei și creșterea e proiectată printre cele mai înalte din regiune, în viitorul apropiat”.
Totuși, subliniază FMI, politicile macroeconomice au scăzut în intensitate, în ultimul timp, iar beneficii câștigate cu greu se află sub riscul de a fi inversate:
“Bugetul pe 2016 acordă stimulente nepotrivite atunci când creșterea consumului e deja solidă. Dacă nu sunt luate măsuri, deficitul fiscal din 2017 va depăși așteptările autorităților și există riscul ca măsuri care ar crește și mai mult deficitul să fie aprobate într-un an electoral, fapt ce ar pune datoria pe o traiectorie ascendentă”.
FMI critică și Legea dării în plată, despre care spune că ar conține prevederi care pot amenința dreptul la proprietate privată și pot submina încrederea investitorilor: “Sunt căi mai bune pentru a ușura persoanele cu credite”, punctează raportul Fondului, document ce recomandă Bucureștiului eforturi mai puternice pentru a menține politici prudente și a salvgarda câștiguri obținute cu greu.
Misiunea Fondului în România a acordat o atenție sporită contextului electoral și a punctat că accentuarea stimulentelor fiscale într-un an cu alegeri poate impulsiona consumul pe termen scurt, dar va submina sustenabilitatea finanțelor publice: “Măsurile care vizează sectorul financiar și cărora le lipsesc analize de impact solide și consultări ar putea afecta stabilitatea financiară”.
FMI mai recomandă evitarea “excesului” de creștere a salariului minim. Deși poate furniza protecție persoanelor cu venituri mici, rata creșterii salariului minim în România depășește media regională.
“Acest fapt poate submina competitivitatea externă și limita crearea de locuri de muncă, în special pentru forța de muncă slab calificată. Ritmul viitoarelor creșteri ale salariului minim ar trebui moderat și echilibrat cu creșterea productivității, competitivitatea și piața muncii”, mai arată Fondul Monetar, la finalul misiunii în România.
