Pe aceeași temă
Este vorba despre intiativa depusa de opt deputati, in data de 31 octombrie 2017, fara o expunere de motive corespunzatoare (conform art. 92 alin. 1 teza finala din Regulamentul Camerei Deputatilor).
Dar si si fara studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii si a pozitiei ferme a corpului magistratilor, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern in urma reactiilor publice, fapt inacceptabil intr-un stat de drept, se arata intr-un comunicatal FJR.
Foto/ Florin Iordache - președinte al Comisiei speciale pentru legislația din domeniul Justiției
Comunicat integral FJR:
Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (2017) recomanda expres, in cazul Romaniei, "in vederea imbunatatirii in continuare a transparentei si a predictibilitatii procesului legislativ, precum si pentru a consolida garantiile interne in materie de ireversibilitate", ca "Guvernul si Parlamentul (...) sa asigure transparenta totala si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa legate de Codul penal si de Codul de procedura penala, de legile anticoruptie, de legile in materie de integritate (incompatibilitati, conflicte de interese, avere ilicita), de legile justitiei (referitoare la organizarea sistemului justitiei), precum si de Codul civil si Codul de procedura civila".
Prin faptul ca are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului roman ii revine obligatia de a aplica acest mecanism si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru, in conformitate cu dispozitiile art.148 alin.(4) din Constitutie. Promovarea unor proiecte retrograde, scrise in mare graba, cu vizibile necorelari si lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia "hotarare de respingere a cererii de inaintare a exceptiei de neconstutionalitate" este deficitara ca formulare juridica, in raport de termenii consacrati in legislatie si doctrina - "incheierea motivata prin care se respinge cererea de sesizare a Curtii Constitutionale" - a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), fara o expunere de motive corespunzatoare, nu are nicio legatura cu modernizarea unei justitii intr-o evolutie pozitiva vizibila, laudata de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare si verificare, ci reprezinta un simplu episod din serialul "Experiment judiciar", derulat la foc continuu in ultimul an.
Asupra unui proiect asemanator, preluat in mare parte in aceasta noua initiativa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, tinand seama de voturile exprimate in numeroase adunari generale ale judecatorilor si procurorilor de la instante si parchete. In cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecatori si procurori romani, adica mai mult de jumatate din numarul lor total, si-au insusit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a "legilor justitiei", adresat Guvernului Romaniei.
Sustinatorii memoriului au considerat ca aceste modificari promovate de Ministrul Justitiei incalca flagrant Mecanismul de cooperare si verificare, rapoartele sale constante si fundamentele unei magistraturi firesti intr-un stat democratic. Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspectiei Judiciare sub controlul unui organism paraconstitutional (Consiliul de Integritate a Judecatorilor si Procurorilor din Romania), inexistent in prezent, dar care ar urma sa fie infiintat printr-o lege separata (fara o forma legislativa cunoscuta, desi este esential sa se cunoasca organizarea, finantarea, competenta, regulile procesului decizional, garantiile de independenta etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene in cadrul MCV, precum si rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei.
Initiativa legislativa cuprinde foarte multe modificari care vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor si vor produce dezechilibre in sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesionala la Institutul National al Magistraturii, apta a produce in timp disfunctionalitati imense in functionarea instantelor si a parchetelor, indisponibilizand aproximativ de 1000 de viitori magistrati pentru 4 ani, in conditiile unui val de pensionari asteptat pe termen scurt si foarte scurt.
De asemenea, sustinerea de catre judecatorii si procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate in fata colegiilor de conducere ale curtilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe langa acestea, nesocoteste rolul Institutului National al Magistraturii de a realiza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor la standarde inalte si inlatura, cel putin in principiu, posibilitatea evaluarii obiective a candidatului la finalizarea studiilor, asa cum se desfasoara in prezent. In fata unui asalt nemaiintalnit si continuu impotriva justitiei, in general, si a corpului magistratilor, in special, solicitam Comisiei Europene ca, in cadrul raportului de tara ce va fi facut public in luna noiembrie 2017, sa analizeze posibilitatea de a recomanda autoritatilor romane ca toate modificarile propuse in prezent si in viitorul apropiat sa nu afecteze independenta justitiei, prin sublinierea - inca o data - a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV si a parcursului european al Romaniei.
Proiectele PSD/ALDE
Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară.
Varianta lui Tudorel Toader, ministrului Justiției, a fost modificată de către parlamentarii PSD și ALDE, care au adus amendamente.
Astfel, președintele rămâne implicat în procesul de numire a procurorilor șefi, chiar dacă președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că varianta lui Tudorel Toader era mai bună și că președintele trebuie eliminat din procesul numirile, astfel încât să fie eliminat factorul politic. Însă, pe de altă parte, șeful statului a fost eliminat din procedura revocării procurorilor șefi.
În cazul propunerii pentru conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, preşedintele are dreptul să refuze o singură dată.
Inspecția Judiciară ar urma sa fie in subordinea unui Consiliu național de integritate al judecătorilor și procurorilor din care ar urma sa faca parte membrii din CSM, din Înalta Curte, Parchet General, reprezentanții societății civile, reprezentanții asociațiilor profesionale ale magistraților. ”Acest consiliu, a spus Florin Iordache, să fie cel care gestionează fie numirea conducătorului Inspecției Judiciare, fie întregul raport de activitate, propunerile concrete de îmbunătățire a activității inspecției judiciare.”
Cu toate ca Iordache sustine ca se doreste eliminarea factorului politic, proiectul nu spune nimic despre cine va numi membrii acelui Consiliu.
Într-una dintre legi se introduce o secțiune nouă, Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, care va avea drept competențe efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile comise de magistrați, inclusiv cei care au calitatea de membri CSM și judecători sau procurori militari. Seful acestei directii va fi numit de ministrul justitiei.
Un procedent riscant poate fi considerat acela ca insusi ministrul justitiei va prezenta raportul de activitate al Directiei in fata parlamentului.
Abuzul în serviciu ar putea fi redefinit
Infracţiunea de abuz în serviciu ar putea fi redefinită. Potrivit,Digi24, aleşii ar vrea să modifice legea astfel încât dacă nu există dare sau luare de mită să nu existe nici încălcare a legii.
Despre abuzul în serviciu s-a discutat în comisia parlamentară specială care are rolul de a pune în acord legislația cu aproximativ 200 de decizii ale Curții Constituționale. Tot acolo se discută și despre pragul care ar urma să fie impus pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțiune.
„Acel prag care suscita interes a fost solicitat și în cele două decizii ale Curții Constituționale, iar dacă va fi un prag modic eu cred că nu va deranja pe nimeni, ma refer la propunerea pe care ne-a făcut-o Asociația Magistraților, și anume 10 salarii, undeva la 19.000 de lei”, a spus Florin Iordache, deputat PSD.
Tudorel Toader a refuzat să comenteze declarațiile făcute de Florin Iordache pe tema pragului pentru abuzul în serviciu.
Încă din iarnă s-a discutat impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu. Atunci a fost adoptată controversata Ordonanță 13, care prevedea un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu.
Acum a fost luată în discuție și redefinirea abuzului în serviciu, astfel încât acesta să poată fi incriminat doar dacă presupune dare sau luare de mită, ceea ce ar face ca discuțiile despre prag să nu-și mai aibă rostul.
