Pe aceeași temă
Politicienii ar trebui să se abțină de la declarații care ”aduc atingere libertății de exprimare a magisraților și independenței Justiției”, spune Forumul Judecătorilor într-un comunicat remis presei miercuri.
Comunicatul integral al Forumului Judecătorilor
În contextul dezbaterilor cărora le-au dat naștere declarațiile făcute de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia-Cristina Tarcea, în interviul acordat data de 19 iulie 2018 unui post de televiziune, și care au făcut obiectul sesizării Inspecției Judiciare, greșit îndreptată administrativ către Consiliul Superior al Magistraturii de un site ”de fumoar”, încercându-se acreditarea ideii că această ultimă instituție ar fi deja sesizată cu o cercetare disciplinară, solicităm în mod ferm oamenilor politici să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților și independenței justiției.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și-a exprimat opinia asupra unor evenimente recente care preocupă, în cel mai înalt grad, societatea civilă și magistratura română și au format obiect de analiză și pentru entități internaționale cu preocupări în domeniul funcționării statului de drept și independenței justiției, precum Comisia de la Veneția.
Referitor la libertatea de exprimare a magistraților, Comisia de la Veneția a stabilit următoarele repere: ”83. În evaluarea proporționalității unei ingerințe în libertatea de exprimarea unui judecător, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ia în calcul toate circumstanțele cauzei, inclusiv funcția îndeplinită, conținutul declarației, contextul său, natura și gravitatea sancțiunilor aplicate. […] 84. În ceea ce privește participarea judecătorilor la dezbaterea politică, situația politică internă în care are loc această dezbatere este, de asemenea, un element important care trebuie luat în considerare pentru a preciza limitele libertății de exprimare. Astfel, contextul istoric, politic și juridic al dezbaterii – fie că dezbaterea poartă sau nu asupra unei chestiuni de interes general, fie că declarațiile contestate au fost făcute sau nu într-o campanie electorală – este deosebit de important. O criză democratică sau o inversare a ordinii constituționale trebuie, desigur, să fie considerată decisivă în contextul concret al unui caz și esențială pentru determinarea domeniului de aplicare al libertăților fundamentale ale judecătorilor.” A se vedea CDL-AD(2015)018, Avizul nr.806/2015 – Raport cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor, Veneția, 19-20 iunie 2015, par.83,84
În însuși Avizul preliminar dat de Comisia de la Veneția asupra proiectelor de modificare a legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), pe lângă propunerea măsurii de abandonare a introducerii art.9 alin.3 din Legea nr.303/2004, care statuează obligarea judecătorilor și procurorilor ca, ”în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”, se arată în motivare că magistrații sunt îndreptățiți să își exprime opiniile asupra modului de funcționare a sistemului judiciar, chiar dacă aceste opinii ar avea și implicații politice, dat fiind că funcționarea sistemului judiciar este un subiect de interes public; pentru acest motiv, libertatea de exprimare a magistraților asupra acestor chestiuni este protejată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel cum a reținut instanța de contencios european în cauza Baka c. Ungariei,[1] opiniile exprimate de judecători în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, sunt protejate convențional, ”chiar dacă au implicații politice, judecătorii neputând fi împiedicați să se implice în dezbaterea pe aceste subiecte. Teama de sancțiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-și exprima punctele de vedere cu privire la alte instituții publice sau politici publice. Acest efect descurajator se manifestă în detrimentul societății în ansamblul său.”
În cauza Kudeshkina c. Rusiei,[2] Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că ”sancțiunea disciplinară dispusă față de reclamantă (exclusă din magistratură pe motiv că a semnalat opiniei publice prin intermediul mass-media o serie de slăbiciuni ale sistemului de justiție, în care de 18 ani activa ca judecător) a fost grav disproporționată și de natură a induce un efect de inhibare în rândul magistraților care intenționează să aducă în dezbatere publică eficiența instituțiilor sistemului judiciar”. Instanța europeană a concluzionat că autoritățile naționale nu au reușit să păstreze un echilibru între nevoia de a proteja autoritatea judecătorească și protecția reputației sau a drepturilor altora, pe de o parte, și nevoia de a proteja dreptul reclamantei la libertatea de exprimare, pe de altă parte.[3]
Comisia Europeană, prin Rapoartele MCV, deopotrivă, subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale politicienilor asupra judecătorilor și procurorilor din România.
Respectarea libertății de exprimare este, în cazul de față, cu atât mai necesară, cu cât Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă a țării, iar președintele său este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. În aceste condiții, reacțiile virulente ale oamenilor politici la adresa opiniilor exprimate de doamna Iulia-Cristina Tarcea sunt de natură să pună în discuție nu doar libertatea de exprimare a magistraților asupra chestiunilor ce privesc funcționarea sistemului judiciar, ci însăși funcționarea mecanismelor care trebuie să vegheze la protejarea independenței justiției.
(sublinierile aparțin redacției)
Context
Cristina Tarcea, șefa ÎCCJ, despre criticile lui Toader: s-a pus în mișcare mașinăria manipulării
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a spus, marţi, întrebată despre acuzaţiile la adresa sa din partea ministrului Justiţiei, că ea nu poate comenta "cine cât înţelege şi cât poate să înţeleagă".
"Cu două zile înainte de odiosul interviu, Inspecţia Judiciară a solicitat tuturor instanţelor din ţară, inclusiv ICCJ, să prezinte situaţia hotărârilor restante. Să înţeleg de aici că Inspecţia Judiciară a făcut presiuni asupra judecătorilor? Exact acelaşi lucru l-am făcut şi eu", a declarat Cristina Tarcea, care a fost acuzată de presiuni asupra magistraţilor după ce a spus într-un interviu pentru Realitatea TV că le-a dat termen acestora ca până la 1 septembrie să motiveze toate deciziile.
Întrebată dacă crede că a devenit o ţintă pentru Tudorel Toader, Cristina Tarcea a răspuns: "A, nu cred că domnul ministru al Justiţiei se coboară până la nivelul meu, sub nicio formă".
De asemenea, ea a fost întrebată dacă prin afirmaţiile potrivit cărora decizia în cazul revocării şefei DNA intenţia sa a fost să îl critice pe ministrul Justiţiei şi a răspuns că singura sa intenţie a fost să îşi exprime crezul că factorul politic trebuie să se ţină departe de autoritatea judecătorească, iar dacă acest lucru înseamnă a face politică, atunci face politică.
"Nu pot eu să comentez cine cât înţelege şi cât poate să înţeleagă. Intenţia mea a fost una singură: să-mi exprim cu sinceritate crezul că întotdeauna elementul politic, factorul politic, trebuie să se ţină cât mai departe de autoritatea judecătorească. Dacă asta înseamnă a face politică, ei, bine, fac politică", a afirmat Tarcea.
"Hai să fim sinceri şi să dăm lucrurile pe faţă. Probabil că şi dumneavoastră sunteţi conştienţi, nu numai eu, că a venit sezonul la revocări şi la ICCJ. Pentru că politicienii pot să o facă mai greu în ceea ce priveşte un judecător, s-a pus în mişcare, pur şi simplu, marea maşină a manipulării. Mi se impută faptul că am făcut presiuni asupra judecătorilor datorită împrejurării că i-am rugat în timpul vacanţei judecătoreşti să termine de redactat, de motivat hotărârile restante. Subliniez, hotărârile restante. De ce spun că este o manipulare? Dumneavoastră cunoaşteţi că în data de 1 martie a fost analizată în cadrul CSM candidatura fostului preşedinte al secţiei penale pentru a fi re]nvestit în funcţie, iar unul dintre motivele pentru care CSM a respins această candidatură a fost şi faptul că nu a sesizat IJ pentru redactarea hotărârilor restante. Să înteleg de aici că CSM a făcut o presiune asupra judecătorilor?", a spus Cristina Tarcea, citată de News.ro.
Ea a spus că un al doilea argument este că înainte cu două zile de anunţul său privind termenul pe care magistraţii îl au pentru a motiva deciziile restante, Inspecţia Judiciară a cerut tuturor instanţelor din ţară, inclusiv Înaltei Curţi, să prezinte situaţia hotărârilor restante. "Să înteleg de aici că IJ a facut presiuni asupra judecătorilor? Exact acelaşi lucru am făcut şi eu", a afirmat Tarcea.
Şefa instanţei supreme a făcut aceste declaraţii marţi, la intrarea la CSM.
Context
După plângerea făcută de luju.ro împotriva ei, șefa ÎCCJ atacată dur și de Dragnea
Șeful PSD Liviu Dragnea a lansat duminică seară, din studiourile România TV, un atac extrem de dur la adresa șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea. El a acuzat-o pe șefa Curții Supreme că face presiuni asupra judecătorilor în dosarul angajărilor fictive de la Protecția copilului Teleorman, în care Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.
”Pentru mine a fost mai mult decât șocant să urmăresc ce a spus Cristina Tarcea. Cu presiune clară asupra judecătorilor”, a susținut Dragnea, citat de G4Media.ro.
Atacul liderului PSD vine la trei zile după ce șefa Înaltei Curți le-a cerut judecătorilor să redacteze motivările restante până în septembrie. Printre beneficiarii acestei măsuri sunt Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov, condamnați deja în primă instanță la închisoare. Iritarea lui Dragnea e dată de faptul că, imediat după ce apare motivarea, se poate stabili termen pentru judecarea apelului, explică sursa citată.
“Am acordat termen până la 1 septembrie tuturor să profite de vacanţa judecătorească şi să-şi termine stocul de dosare de redactat. În caz contrar, o să suporte consecinţele legii, respectiv voi sesiza Inspecţia Judiciară, lucru pe care l-am mai făcut şi în alte situaţii, nu ar fi o noutate pentru ei”, a declarat şefa ICCJ.
Întrebat, în aceeași emisiune, cine se află în spatele pretinselor presiuni asupra judecătorilor, Dragnea a răspuns: ”Statul subteran, statul paralel. Beneficiarul e Iohannis și cei din jurul lui: ofițeri de informații, ofițeri SPP”.
El l-a indicat pe Iohannis ca beneficiar direct al eventualei sale condamnări, pentru că ar câștiga fără probleme cel de al doilea mandat de președinte al țării.
Președinta ÎCCJ reclamată la CSM și Inspecția Judiciară pentru că l-a contrazis pe Tudorel Toader
Site-ul Lumea Justiției, deținut de Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu, omniprezenți la Antena 3, a reclamat-o pe președinta Curții Supreme pentru că ar fi făcut afirmații cu conotații politice legate de revocarea șefei DNA, scrie Mediafax.
În sesizarea către Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară (IJ) în vederea cercetării disciplinare și excluderii din magistratură a Cristinei Tarcea, aceasta este acuzată de mai multe abateri discipinare, respectiv de desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu și de atitudini nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții.
Totodată, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție mai e acuzat de încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, precum și de manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.
Sesizarea vine după ce președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a afirmat, printre altele, că decizia de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a fost „inadmisibil de mult politizată", Cristina Tarcea declarându-se „intrigată" de acest episod.
"Am să vorbesc în numele meu şi am să vă spun că am privit, nu neapărat cu îngrijorare, dar intrigată tot ceea ce s-a întâmplat, pentru că mi s-a părut atât de inadmisibil de politizat totul, încât nu am ştiut exact ce se întâmplă şi nu am ştiut în ce măsură o structură care face parte, pana la urma, potrivit Constituţiei, din autoritatea judecătorească, trebuie să facă obiect de dispută al atâtor dispute politice. Asta nu mi se pare normal şi nu trebuie să se întâmple. Este adevărat că statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constituției noastre, lăsăm la o parte că nimeni nu are drept obiectiv lămurirea anumitor aspecte destul de neclare şi confuze din Constituţia României, dar atât timp cât o structură face parte din autoritatea judecătoarească, haideţi să nu facem campanii electorale, să nu facem acţiuni politice, implicând acea structură a autorităţii judecătoreşti. Nu mi se pare normal ca iniţiativa revocării să pornească din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justiţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe un aspect până la urmă comun al revocării unui procuror şef, nu mi se pare normal ca acelaşi aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a preşedintelui ţării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect şi nu mi-aş mai dori să se întâmple", a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.
De altfel, cu referire la aceste declarații ale șefei instanței supreme, a reacționat și ministrul Justiției, Tudorel Toader, care s-a întrebat retoric, pe pagina sa de Facebook: "Să înțelegem că este normal ca un judecător de rang înalt să facă politică ? Să înțelegem că nu este normal ca un ministru să critice un judecător, dar este normal ca un judecător să critice un ministru ?".
Cristina Tarcea mai anunțase că le-a cerut tuturor judecătorilor din subordine ca, până în septembrie, să motiveze toate condamnările. "Din punctul meu de vedere, este imposibil la Înalta Curte, cel puţin, să respecţi termenul de motivare de 30 de zile. S-au luat tot felul de măsuri administrative, în prezent a fost redus mult numărul de dosare care au fost întârziate la motivare. Am acordat termen până la 1 septembrie tuturor să profite de vacanţa judecătorească şi să-şi termine stocul de dosare de redactat. În caz contrar, vor suporta consecinţele legii, respectiv voi sesiza Inspecţia Judiciară, lucru pe care l-am mai făcut şi în alte situaţii, nu ar fi o noutate pentru ei", a explicat Cristina Tarcea.
Totodată, președintele instanței supreme a fost întrebat dacă este o coincidență între modificarea rapidă a codurilor penale și condamnarea în primă instanță a președintelui PSD, Liviu Dragnea, Cristina Tarcea a răspuns: "În general nu cred în coincidențe, mai ales atunci când anumite elemente te determină să apreciezi că anumite circumstanțe nu reprezintă tocmai o coincidență".
