Pe aceeași temă
Fostul prim-adjunct al Serviciului pentru Informații Externe, Silviu Predoiu, critică, într-un interviu pentru G4Media.ro, noile legi ale securității naționale, care acordă puteri sporite serviciilor de informații. Predoiu susține că pot fi identificate articole care ”nu au ce căuta într-un proiect legislativ al unui stat european, declarat democratic”.
”Mai gravă îmi pare atitudinea si sistemul de valori ce se ghicesc în spatele întregului pachet de legi si care, spre deosebire de o prevedere sau alta, pot fi mult mai greu schimbate”, spune fostul prim-adjunct SIE.
Predoiu susține că serviciile secrete din România trebuie demilitarizate și că Bulgaria a fost printre ultimele state din UE care a renunțat la statutul de militar al ofițerilor de informații. ”Există servicii cu o componentă limitată, minoritară, militarizată, dar servicii militarizate în integralitate, asemenea celor românești, nu mai sunt în U.E”, a precizat Predoiu.
El a criticat extinderea listei de amenințări la siguranța națională, precizând că ”există amenințări vizând toate domeniile, dar nu toate trebuie gestionate de serviciile de informații”.
Întrebat cum își explică influența tot mai mare pe care serviciile de informații au ajuns să o aibă azi în România, Predoi a răspuns: ”Influența ”obscură” a serviciilor de informații (căci presupun că la aceasta vă referiți) este invers proporțională cu inteligența, nivelul de pregătire, experiență, realism, bun simț și pricepere al politicianului nostru. Problema nu este când sau că serviciile propun forma primară a legii, ci atunci când aproape nimeni din guvern sau parlament nu vrea, nu are curajul sau interesul să intervină pe ea, iar cei prea puțini dispuși să o facă nu știu cum. Oricum rezultatul este prost pentru toată lumea.”
Rep: Ați calificat recent proiectele de legi privind securitatea națională drept ”un atentat la democrație”. Care sunt, punctual, articolele de legi/ prevederile care considerați că sunt cele mai periculoase și ar trebui eliminate?
Silviu Predoiu: Dacă dorim, putem identifica articole care nu au ce căuta într-un proiect legislativ al unui stat european, declarat democratic. Aici se pot regăsi prevederi ca aceea ce conferă Președintelui CSAT dreptul de decizie finală în cazul nerealizării consensului între membrii acestui organism sau cele prin care, practic tot ce există în societatea noastră, este inclus, explicit sau implicit prin abstractul premeditat al formulărilor, în zona amenințărilor de securitate, intrând astfel în competența serviciilor de informații.
Dincolo însă de articolele punctuale, mai gravă îmi pare atitudinea si sistemul de valori ce se ghicesc în spatele întregului pachet de legi si care, spre deosebire de o prevedere sau alta, pot fi mult mai greu schimbate.
Rep: Considerați că serviciile secrete ar trebui demilitarizate? În ce țări UE serviciile de informații mai funcționează ca structuri militare?
SP: Da, indiscutabil. Am propus și promovat sistematic această abordare încă din 2004, ea a reprezentat un punct distinct în programul amplu de reforma al SIE, singurul neîndeplinit de altfel din lista cu zeci de obiective de atins, exclusiv datorită respingerii propunerii de către factorul politic.
Nu este vorba doar de renunțarea la uniformă, ci de o schimbare de mentalitate, de atitudine, de raportare la cetățean. Există servicii cu o componentă limitată, minoritară, militarizată, dar servicii militarizate în integralitate, asemenea celor românești, nu mai sunt în U.E. Bulgaria a fost, cred, printre ultimele state U.E. în care s-a renunțat la statutul militar al structurilor de informații.
De altfel, dincolo de problemele noastre interne generate de statutul cadrelor, generăm si o confuzie la nivelul UE și NATO, care prin servicii militare definesc serviciile specializate în obținerea de informații strategice și tactice militare (adică omologii DGIA). La nivel european mai funcționează ca structuri militare serviciile din Ucraina, Moldova, Rusia …… Depinde în ce parte vrem să privim.
