Pe aceeași temă
Pedeapsa de 11 ani de închisoare rezultă din contopirea mai multor sancțiuni pentru complicitate la furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, la patru ani de închisoare pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, la trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de producerea de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, în formă continuată, la şapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată şi la trei ani de închisoare pentru spălare de bani, în formă continuată, transmite Mediafax.
Fostul deputat a primit și pedeapsa de interzicere, timp de doi ani, a unor drepturi, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii de 11 ani.
Gabriel Bivolaru a fost arestat timp de cinci luni, de la 6 august 2013 la 11 decembrie 2013. Potrivit rechizitoriului întocmit în august 2013 de către procurorii Parchetului Tribunalului Constanţa, fostul deputat şi ceilalţi membri ai grupării sale, condamnați și ei cu închisoarea cuprinsă între trei ani și zece ani, sunt acuzaţi de furt calificat, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ei sustrăgeau ţiţei din conductele societăţii CONPET prin folosirea instalaţiilor artizanale de perforare, încărcau şi transportau produsul petrolier în cisterne-bazin de 30 de tone ascunse în remorci de cereale sau în recipiente ascunse într-o autoutilitară, de unde erau transferate într-o cisternă, apoi îl duceau în depozitele rafinăriei unui antrepozit fiscal din oraşul Năvodari. Aici, produsul petrolier sustras era introdus în mod fraudulos în circuitul comercial de către Gabriel Bivolaru.
"Era foarte inteligentă manevra. Camioanele stăteau la încărcat toată noaptea pentru că, dacă ar fi dat drumul la presiune, ar fi apărut scăderi. Aşa, la 0,1 bari, nu apăreau modificări pe grafic, deci era foarte greu observabil de către cei de la CONPET. După care ajungea la Năvodari, la o rafinărie funcţională, dar neautorizată", declara procurorul care a instrumentat cazul, Teodor Niţă, citat de Mediafax.
Prejudiciul probat de către anchetatori este de 1,1 milioane de lei. Gruparea infracțională este obligată de către prima instanță să plătească peste 700.000 de lei către statul român, reprezentand TVA şi impozit pe profit, la care se adaugă plata dobânzi şi penalităţi de întârziere la data plăţii efective.
În 1 aprilie 2004, fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost încarcerat, ca urmare a unei sentinţe a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, fiind condamnat la cinci ani de închisoare pentru păgubirea BRD cu aproape 50 de milioane de euro. Acuzaţiile aduse au fost de fals, uz de fals, înşelăciune şi evaziune fiscală.
Potrivit procurorilor, Bivolaru i-a avut complici pe Mona de Freitas şi pe Paula Monica Plazzotta (administrator de cont pentru cele zece firme), acestea fugind din România la scurt timp după ce anchetatorii au început cercetările în acest caz.
În 26 februarie 2007, Gabriel Bivolaru a părăsit arestul, fiind eliberat condiţionat ca urmare a deciziei Tribunalului Argeş, care a considerat că timpul pe care acesta l-a petrecut în închisoare a fost suficient pentru reeducare, scopul pedepsei a fost atins, iar recompensele primite ilegal de fostul deputat nu-i pot fi imputate.
În anul 1997 conducerea PDSR, în frunte cu Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu și Miron Mitrea, s-a deplasat la Parchetul General, pentru a-l susține pe Gabriel Bivolaru.
În afară de devalizarea BRD, Bivolaru a fost cercetat și pentru un prejudiciu de 700 milioane lei creat societății „Drojdie de Panificație” Țăndărei, unde FPS deținea 98% din acțiuni, precum și prejudicii create companiei Eforie SA din Constanța. Cuplul Bivolaru - de Freitas a obținut 95% din acțiunile unor hoteluri și restaurante din Eforie. Activele au fost obținute prin asociere cu Eforie SA, în 1992, dar, prin manevre financiare, cei doi au pus proprietarul în postura de a deține doar 5% din acțiunile societăților mixte. O parte din aceste active au fost recuperate de Eforie SA, după acționarea celor doi în justiție.
În anul 1997, ministrul justitiei de atunci, Valeriu Stoica (PNL), solicitase Camerei Deputaților ridicarea imunității parlamentare și aprobarea reținerii, arestării, percheziționării și trimiterii în judecată a lui Bivolaru, învinuit pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, falsificarea de monede sau alte valori, precum și complicitate la folosirea cu rea-credință a bunurilor și creditelor societății. Ridicarea imunității parlamentare lui Gabriel Bivolaru a fost respinsă în Camera Deputaților în iunie 1997 și în septembrie 1998.
