Pe aceeași temă
Gazoductul Iasi-Ungheni, inaugurat la sfarsitul lunii august, in prezenta premierilor Victor Ponta si Iurie Leanca, precum si a fostului comisar european pentru Energie Gunther Oettinger, inca nu functioneaza, desi livrarile erau programate sa inceapa de la 1 septembrie anul acesta.
Compania în gestiunea căreia se află gazoductul nu are deocamdată licenţă de activitate. Directorul întreprinderii Vestmoldtransgaz, Iurie Dolghieru, a declarat pentru site-ul mold-street.com că nu a prezentat tot setul de documente Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pentru a primi licenţa.
Un alt obstacol este şi faptul că autorităţile nu au transmis conducta în gestiunea întreprinderii Vestmoldtransgaz.
Construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni a început la 27 august 2013 şi a costat 26 de milioane de euro, dintre care şapte milioane constituie contribuţia Uniunii Europene.
Deşi gazele din România nu au ajuns nici în raionul Ungheni, UE a mai alocat 10 milioane de euro pentru extinderea conductei până la Chişinău, scrie Jurnal.md.
Conducta va putea transporta între 1,5 şi 2 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, adică va putea asigura volumul actual al consumului Moldovei, ţară total dependentă, până acum, de importurile din federaţia Rusă. Fără regiunea separatistă Transnistria, statul de peste Prut importă anual din Rusia 1,1 miliarde metri cubi de gaze naturale. Transnistria importă o cantitate similară – 1 miliard de metri cubi pe an.
Gazoductul, cu o capacitate de 14.000 – 15.000 metri cubi pe oră, deocamdată, reprezintă doar prima etapă a proiectului de interconectare a Republicii Moldova la piaţa energetică a Uniunii Europene, via România.
Asigură doar 10% din necesarul de gaze naturale al ţării, adică volumul consumat de un oraş cu 35.000 de locuitori.
În următorii doi ani urmează construirea celor 100 de kilometri de conductă până la Chişinău şi a două staţii de creştere a presiunii (care costă aproximativ 120 de milioane de euro).
