Pe aceeași temă
Descoperirea jurnalului a dus la deschiderea dosarului informativ "Udrea" de către Securitate, care a dus la arestarea sa si, ulterior, la moartea barbatului, ca urmare a torturilor la care a fost supus.
Informaţiile din rechizitoriul prin care torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost deferiţi justiţiei relevă faptul că faza incipientă a dosarului, care, în final, s-a soldat cu decesul acestuia, a început de la o curiozitate a colegilor săi de la Institutul la care lucra, conform News.ro
Concret, arată procurorii militari de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului instanţei supreme, Gheorghe Ursu era, iniţial, în relaţii neutre cu Securitatea, era cunoscut ca având un membru de familie în Statele Unite ale Americii şi nu intrase sub incidenţa controalelor aspre ale Securităţii.
Fiind bine informat, notează procurorii în rechuzitoriu, ”inginerul Ursu a făcut uz de actele juridice internaţionale la care România a aderat şi a solicitat în permanenţă viză pentru călătorii turistice în Europa, dar şi pentru întâlnirea cu fiica sa, Ş.O., plecată definitiv din România, din anul 1983, în SUA”.
”Conform datelor existente la dosar, verificările nu au relevat aspecte negative şi la data de 2.10.1984, Direcţia a II-a din Departamentul Securităţii Statului a avizat «pozitiv» plecarea în SUA, în vizită la fiica sa, urmând a se elibera paşaportul turistic de către o U.M. din Bucureşti”, se mai arată în documentul citat.
Procurorii mai notează că, datorită cunoştinţelor pe care le avea, despre tratatele mondiale la care ţara aderase la acea vreme, Ursu vizitase numeroase ţări precum Grecia, Turcia, Spania, Elveţia, Franţa sau Olanda.
În continuare, anchetatorii militari detaliază motivele ce au stat la debutul dosarului informativ deschis pe numele disidentului, sub umbrela căruia torţionarii Securităţii l-au ucis pe inginerul Gheorghe Ursu.
”La data de 22 decembrie 1984 prin «nota de semnalare în cadrul S.I» nr. 865 din 22.12.1984 a fost transmisă informaţia că o lucrătoare din cadrul Institutului pentru Sistematizare Locuinţe şi Gospodărire Comunală, desenatoarea Croitoru Pârguţa, «împreună cu colegi de serviciu Petre Elena, Şerban Liviu, Mihai Viginia, Stănciulescu Maria, Bobei Remus, au observat că şeful de colectiv, numitul Ursu Gheorghe, aproape zilnic, făcea însemnări într-un registru cu coperţi cartonate, pe care îl ţinea în sertarul biroului său, printre dosare». «În una din zile, în lipsa acestuia, subalternii i-au luat registrul, curioşi, să vadă ce conţine şi au constatat următoarele: majoritatea însemnărilor se refereau la viaţa sa intimă, precum şi la caracterizarea membrilor colectivului pe care îl conduce, caracterizări calomnioase. La mijlocul registrului au găsit mai multe pagini în care numitul Ursu Gheorghe Emil avea făcute însemnări calomnioase la adresa conducătorului partidului şi statului nostru»”, se arată în rechizitoriu.
Această ”notă de semnalare” a declanşat la acea dată ample cercetări pe numele inginerului.
Astfel, notează procurorii militari, fosta Direcţie a II-a din Departamentul Securităţii Statului, care avea în supraveghere informativă Institutul de Cercetări şi Proiectare pentru Sistematizare Locuinţe şi Gospodărire Comunală Bucureşti, ”aflând despre existenţa acestui jurnal şi de conţinutul lui, a dispus, la data de 04.01.1985, deschiderea unui dosar de urmărire informativă cu numele conspirativ «Udrea», cu toate că, din punct de vedere juridic, simpla consemnare a unor impresii şi păreri într-un jurnal intim, fără a le face publice şi fără a le discuta în public, nu avea nicio relevanţă penală”.
Ca o primă măsură, se arată în documentul citat, ”s-a solicitat Direcţiei de Paşapoarte anularea aprobării de ridicare de către Ursu Gheorghe Emil a paşaportului pentru efectuarea vizitei în SUA, la fiica sa”.
În cadrul planului de măsuri din dosarul de urmărire informativă a lui Gheorghe Ursu s-a stabilit "instruirea informatorilor şi dirijarea acestora pentru a stabili cu exactitate care sunt reacţiile acestuia, până la efectuarea cercetării informative, cât şi după; discuţii cu persoanele din baza de sprijin pentru a stabili activitatea zilnică desfăşurată şi atitudinea sa faţă de sarcinile profesionale; verificarea însemnărilor din jurnalul personal, paragrafele cu conţinut ostil la adresa conducerii superioare de partid şi de stat, persoanele care au luat cunoştinţă de acest înscris; efectuarea de percheziţii pentru a stabili dacă subiectul mai deţine şi alte înscrisuri cu acelaşi caracter ostil; verificarea relaţiilor pe care subiectul le are cu alte persoane, a legăturilor sale în timpul urmăririi informative; investigaţii la domiciliu (percheziţii secrete) şi în cooperare cu ofiţerii U.M. 0800/F, se vor lua măsuri de supraveghere a subiectului în afara programului de lucru, prin reţeaua informativă a acestei unităţi; verificarea subiectului la domiciliu prin mijloace T.O. (tehnică operativă) pentru stabilirea legăturilor suspecte din ţară şi străinătate şi intenţiile de viitor ale acestuia; relaţiile subiectului cu membrii bibliotecilor americane şi franceze; verificarea anturajului subiectului cu lumea scriitorilor sau poeţilor români (Nina Cassian, Dan Deşliu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu şi alţii) şi dacă aceştia au vreo influenţă asupra lui; verificarea dacă are legături cu persoane cu manifestări ostile regimului şi dacă desfăşoară manifestări propagandistice; verificarea tuturor materialelor de corespondenţă din ţară şi străinătate”.
”Toate aceste măsuri erau motivate numai prin aceea că susnumitul avea un jurnal la locul de muncă, în care nota diferite aspecte cu caracter anticomunist şi anticeauşist”, conchid anchetatorii militari în rechizitoriul torţionarilor lui Ursu.
Torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi fostul şef al Securităţii Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, luni, că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare au finalizat cercetările în cauza cunoscută sub numele de “cazul Ursu” şi au dispus trimiterea în judecată a lui Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiş, George Homoştean şi Tudor Postelnicu.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine", potrivit PICCJ.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive şi sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist". De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului.
"Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homoştean şi Tudor Postelnicu sunt acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
"De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia", a precizat PICCJ.
Dosarul a fost trimit în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
