Pe aceeași temă
Odată cu intrare în vigoare a legii privind recursul compensatoriu privind eliberările din penitenciare, proiect iniţiat de Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, mai mulţi deţinuţi au fost eliberaţi. Printre beneficiarii acestui proiect de lege s-a numărat şi Vasile Ionuţ Murariu (35 de ani), din comuna suceveană Zamostea, scrie Adevărul.ro.
El a fost eliberat din Penitenciarul Iaşi, unde executa o pedeapsă de şase ani şi nouă luni de închisoare pentru vătămare corporală. Individul are un cazier bogat, în trecut el primind mai multe condamnări pentru furt calificat şi tâlhărie.
La data de 19 octombrie 2017, după intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu privind eliberările din penitenciare, Murariu s-a trezit în libertate.
Acesta s-a întors în localitatea de domiciliu, a băut împreună cu fratele său şi s-a urcat fără permis la volanul unui BMW, pe care l-a condus pe uliţele din Zamostea.
Context
Marea eliberare din închisori l-a prins pe ministrul Toader cu lecțiile nefăcute
Ministrul nu pare să fi avut la baza vreun studiu de impact în momentul în care a dat aceasta lege, pentru că nu doar numărul deținuților eliberați l-a luat pe nepregătite, ci și cuantumul despăgubirilor pe care statul roman va trebui să le plateasca celor care câștigă procesele la CEDO. Specialistul în Drept, profesorul Toader, nu a luat în calcul nici consecințele în plan social ale legii, pentru că nu a prezentat vreun plan de reintegrare socială a deținuților eliberați. Aceasta, în condițiile în care toate studiile arată că aceștia reiau drumul închisorii în proporție de 70%
Sindicatele angajaților din penitenciare spun că nici măcar comisiile de evaluare a deținuților din închisori nu au fost consultate înainte de a lua decizia.
Marea eliberare, o grațiere mascată
În urma intrării în vigoare a Legii recursului compensatoriu, până joi la miezul nopții, au ieșit din penitenciar 529 de deținuți iar 3.349 au dobândit vocație pentru liberare condiționată. Ministrul Toader s-a arătat surprins.
"În cursul zilei de ieri, (...) în baza acestei legi, adăugarea acelor șase zile (...) considerate ca fiind executate, au ieșit din penitenciar 529 de deținuți. Este mult și pentru orice așteptare a mea. Nu credeam că impactul este, va fi atât de mare, dar, sigur, este efectul legii", a declarat Toader, la conferința "Protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România", a spus Toader. De altfel, Toader nici măcar această cifră nu a aflat-o decât după eliberare și i-a fost furnizată de directorul ANP, Marian Dobrică. După eliberare, da?
Cum s-a ajuns in situatia sa iasa atit de multi detinuti din inchisori? Simplu. Pentru ca PSD, ALDE si UDMR au modificat din proiectul de lege sintagma “cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut” cu sintagma “cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene”, dezvăluie HotNews.ro.
Varianta propusă în proiectul de lege transmis de Guvern - În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei într-un spaţiu necorespunzător cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupului sanitar şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerei de deţinere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spaţiului respectiv, potrivit evidenţelor proprii fiecărui loc de deţinere.
Varianta adoptata de Parlament la propunerea deputatilor PSD, ALDE si UDMR - În sensul prezentului articol, se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene.
In plus, proiectul de lege prevedea in varianta guvernului ca la 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare se adauga 3 zile considerate executate, iar Parlamentul a plusat la 6 zile considerate executate.
Legea recursului compensatoriu se aplică pe răspunderea directorilor de penitenciare, care „își asumă riscurile unor eliberări eronate”, avertizează sindicatele
Federația Sindicatelor din Administrația Natională a Penitenciarelor a reacționat vineri și a calificat legea ca neclară și inutilă, mai ales în condițiile în care există deja o lege asemănătoare, care se aplică.
Ministrul a pus carul înaintea boilor, anuntind sa va comunica ultrerior și măsurile care trebuie luate pentru aplicarea legii. Este vorba de un teritoriu de fragil în care vorbim de eliberarea din închisoare a unor indivizi care nu au fost evaluați individual, pentru care nu au fost pregătite măsuri de reinserție socială.
Între timp, în lipsa unui regulament de aplicare, legea este aplicată pe răspunderea directorilor de penitenciare care, împreună cu specialiștii din penitenciare implicați în acest proces, își asumă practic riscul unor liberări eronate.
Sindicatele lucrătorilor din penitenciare reclamă inclusiv modul de calcul al celor 6 zile considerate ca executate la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare. De asemenea, procedura propriu-zisă de punere în libertate este neclară în lipsa normelor de aplicare a legii, apar erori în evidența executării pedepselor iar personalul care gestionează acest proces este insuficient.
În perioada următoare se estimează că peste 1.000 de deținuți vor fi prezentați lunar la comisiile de liberare condiționată, ca urmare a aplicării legii, urmând ca instanțele competente să decidă în legătură cu propunerile acestor comisii. S-ar impune, așadar, inclusivi modificarea rapidă a unor proceduri de evaluare a deținuților pentru liberarea condiționată.
Toader nu și-a facut lecțiile
Vestit pentru meticulozitatea sa și pentru competența care i-a fost atribuită ca fost specialist al Comisiei de la Veneția, Tudorel Toader, al cărui discurs este întotdeauna unul ticăit, cu invocarea nevoii de a aprofunda și de așeza lucrurile pe un făgaș firesc, dincolo de orice comandamente, pare a nu avea prea mult angajament moral și etic față de o lege ale cărei consecințe în aplicare nu pot fi estimate nici macar financiar.
Asa cum nu a știut numărul deținuților aruncați în societate inca din primul moment, nici pe cel viitor nu îl poate estima, tot asa nu știe nici cât va plăti statul pentru despăgubiri. Stie insa că banii vor veni de la bugetul de stat, fără punerea în pericol a celui de la minister.
Ce prevede decizia-pilot a CEDO
Ministrul Tudorel Toader a fost prins cu lecțiile nefăcute și după 6 luni (+ 3 luni pentru recurs la Marea Cameră) - termenul dat de CEDO. De ce s-a grăbit Tudorel Toader? Mai avea încă 3 luni peste termenul dat de CEDO. Numai pentru prezentarea planului de măsuri. Nu și pentru aplicarea măsurii.
Decizia-pilot în cazul României privind condițiile din penitenciare a fost dată de CEDO în urmă cu șase luni, pe 25 aprilie 2017. Plus încă trei de recurs la Marea Cameră. 9 luni, așadar. Suficient timp pentru ca ministrul să pregătească terenul. CEDO nu a cerut nici grațieri sau relaxări ale politicii penale și nici nu a dat invocata amendă de 80 de milioane de euro, așa cum trâmbițau trompetele puterii pentru a justifica măsuri menite a-i cuprinde și pe condamnații de lux. Mai mult decât atât: termenul de 6 plus trei luni nu a fost dat pentru aplicarea măsurii ci doar pentru elaborarea unui plan de aplicare a ei! Atunci apare întrebarea firească: de ce s-a grăbit Tudorel Toader? Care a miza reală a grațierii mascate?
Ce prevede decizia (dată pentru că România a încălcat articolul 3 din Conventia Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane si degradante):
- ca statul roman are 6 luni la dispozitie ca sa prezinte un plan de masuri care sa rezolve suprapopularea si conditiile din penitenciare. Un plan, nu aplicarea măsurii!
- CEDO nu impune Romaniei nici o masura anume si nu spune nimic despre gratiere sau relaxarea politicii penale;
- CEDO nu a avansat un termen - limita pentru adoptarea masurilor pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare, ci doar un termen de 6 luni pentru ca Romania sa prezinte un plan de masuri;
- CEDO nu a amendat Romania in aceasta decizie-pilot decat cu circa 17.850 de euro, in cazul Rezmives (cel judecat si care este punctul de plecare al deciziei -pilot). In decizia sa, CEDO nu face nici o referire la vreo sanctiune financiara pentru Romania si nu sugereaza nici un moment ca acesta este modul in care statul roman poate rezolva problemele sistemice din inchisori – detaliu extrem de important pentru că amenzile date de CEDO au fost invocate de puterea politică pentru lansarea măsurii;
- CEDO a decis sa suspende judecarea altor plangeri similare depuse impotriva Romaniei pana cand statul va prezenta planul de masuri;
- CEDO a decis ca, in sase luni de la intrarea in vigoare a deciziei sale, Romania trebuie sa prezinte in cooperare cu Comitetul Ministrilor din Consiliul Europei un "calendar precis" pentru a pune in aplicare masurile generale potrivite sa rezolve problema suprapopularii penitenciarelor si a conditiilor necorespunzatoare de detentie. Atât!
(Curtea a dat decizia-pilot intr-un dosar plecat de la plangerea a patru cetateni romani - Daniel Arpad Rezmiveș, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi - din 2012.)
Ce inseamna hotarare-pilot a CEDO, când apare și ce presupune
Explică tot CEDO pe site-ul său, într-un material pubicat în iulie 2015. E cazul pentru acele acele așa-zis ”dosare repetitive” a căror temă este reluată prin diverse plângeri care denotă o disfunctie comuna la nivel national. Procedura de hotarare-pilot a fost dezvoltata de CEDO ca tehnica prin care sa fie identificate problemele structurale care stau la baza dosarelor repetitive impotriva multor tari si prin care statele sa fie obligate sa solutioneze acele probleme.
In momentul in care Curtea primeste mai multe plangeri ce au o cauza comuna, ea poate selecta una sau mai multe dintre acestea, carora sa le aplice tratament prioritar pe baza procedurii pilot. In hotararea-pilot, sarcina Curtii nu este de doar sa decida daca intr-un anume caz a avut loc o incalcare a Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, ci si sa identifice problema sistemica si sa dea guvernului indicatii clare asupra tipului de masuri reparatorii necesare pentru rezolvarea ei. Un aspect-cheie al procedurii-pilot este posibilitatea suspendarii sau "inghetarii" cazurilor similare pentru o anumita perioada de timp, cu conditia ca respectivul guvern sa actioneze prompt pentru adoptarea la nivel national a masurilor care sa dea curs hotararii. Curtea poate, totusi, sa reia examinarea dosarelor suspendate oricand o cere interesul judiciar.
Singurul efect concret al deciziei este ca toate cauzele similare referitoare la conditiile de detentie nu se mai judeca la CEDO pana cand statul roman nu remediaza problema. CEDO a mai pronuntat o decizie pilot in cazul Romaniei in cazurile de retrocedari si n-au mai fost judecate acest tip de cauze pana cand, dupa marea afacere ANRP, a fost pus la punct un sistem efectiv si previzibil de despagubiri.
Despăgubirile, în ceață
Amintim că liderii coaliției, in frunte cu Liviu Dragnea, au pretins mereu ca CEDO va amenda Romania cu 80 de milioane de euro, folosind aceasta informatie pentru a justifica proiecte legislative de gratiere sau relaxare a politicii penale, asa cum a fost faimoasa OUG 13, vizată și ea de decizia-pilot (intr-o opinie concordanta, judecatorul CEDO Krzysztof Wojtyczek avertizeaza Romania ca masuri de relaxare a politicii penale precum cele din OUG 13 au dus la proteste masive in Romania – motiv pentru care decizia CEDO specifică limpede că nu se impun astfel de măsuri de relaxare penală României).
Vineri, ministrul Tudorel Toader a spus că probabil vor fi oferite despagubiri intre 5 si 8 euro pentru detinutii care au executat integral pedepsele in conditii necorespunzatoare inainte de intrarea in vigoare a Legii recursului compensatoriu, potrivit Agerpres.
'S-au adunat la CEDO procese de ordinul miilor. Curtea Europeana le-a suspendat, a pronuntat decizia opririi si noi trebuie sa le dam despagubiri si lor. Daca mai sunt inca in penitenciar, unii primesc aceste sase zile la 30 de zile. Poate ca altii au executat integral pedeapsa, au plecat acasa, dar au proces pe rol si spuneam ca lor n-ai cum sa le mai dai sase zile ca sunt acasa, liberi. Si atunci le dai despagubiri in echivalent banesc', a precizat Tudorel Toader, intrebat de jurnalisti daca ministerul isi permite sa plateasca despagubiri detinutilor eliberati pana la intrarea in vigoare a Legii recursului compensatoriu.
El a dat exemplul Ungariei si Italiei, care au stabilit despagubiri de 5, respectiv, 8 euro pe zi pentru detentie necorespunzatoare, precizand ca 'probabil tot in zona aceasta vom fi si noi'.
'Cuantumul nu il stabilesc eu. Eu pot sa va dau doua repere - (...) Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detentie necorespunzatoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detentie necorespunzatoare si Curtea Europeana a considerat ca sunt despagubiri echitabile si unele, si altele. Probabil tot in zona aceasta vom fi si noi, evident in zona pe care o va decide Guvernul ca proiect de lege, Parlamentul ca decident. Exista o decizie a CE care spune ca statul nu se poate prevala de lipsa fondurilor pentru a justifica neplata obligatiilor stabilite printr-o hotarare judecatoreasca. Prin urmare, statul trebuie sa-si indeplineasca aceasta obligatie. Daca suma totala va fi prea mare, statul are posibilitatea sa esaloneze plata despagubirilor', a spus Toader.
