Pe aceeași temă
GRECO evidentiaza faptul ca Romania a implementat pe deplin numai doua din cele 13 recomandari incluse intr-o evaluare din 2016.
7 recomandari nu au fost implementate deloc, iar alte patru au fost doar partial implementate, precizeaza Consiliul Europei intr-un comunicat.
Raportul arată faptul că principala iniţiativă adoptată în România în privinţa parlamentarilor este adoptarea unui cod de conduită, în octombrie 2017, cu scopul de a reglementa cadourile şi alte beneficii şi managementul conflictelor de interese.
În ciuda acestui progres, GRECO evidenţiază că formulările prea generale din codul de conduită şi regulile inconsistente pentru punerea sa în aplicare îl împiedică să fie un cadru pe deplin satisfăcător.
Si procesul legislativ ramane un motiv de ingrijorare pentru GRECO, date fiind controversele si acuzatiile persistente privind consultari necorespunzatoare, folosirea excesiva a procedurii de urgenta si lipsa de transparenta.
GRECO considera, de asemenea, ca Romania nu a acordat inca o atentie corespunzatoare imbunatatirii activitatii Agentiei Nationale de Integritate (ANI) in controlarea declaratiilor de avere si de interese ale parlamentarilor, desi metodele de lucru si capacitatile de procesare a datelor s-au imbunatatit.
GRECO cere imbunatatirea implementarii in practica a deciziilor si sanctiunilor ANI privind incompatibilitatile si conflictele de interese.
In privinta reformelor legate de judecatori si procurori, GRECO observa aceeasi actiune decisiva limitata.
Masurile pentru a face sistemul de justitie mai receptiv la riscurile de integritate sunt intr-o faza incipienta, se arata in raport.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Inspectia Judiciara ar trebui sa joace un rol mai activ in privinta analizelor, informatiilor si recomandarilor, subliniaza GRECO. Sunt necesare de asemenea masuri pentru a intari rolul si eficienta persoanelor din functii manageriale in instante si procuratura.
GRECO isi exprima de asemenea regretul fata de absenta unor actiuni tangibile pentru a garanta ca numirea si revocarea majoritatii procurorilor din cele mai inalte functii se bazeaza pe un proces transparent, cu criterii obiective, si evidentiaza nevoia ca CSM sa joace un rol mai puternic in aceasta procedura.
Anul 2017 a fost marcat de o serie de propuneri si contrapropuneri privind numiri, procedura disciplinara si alte aspecte, unele dintre ele fiind percepute ca o incercare de subminare a independentei sistemului judiciar, se mai atrage atentia in raport.
Adică, măsurile pentru a face sistemul de justiţie mai receptiv la riscurile de integritate sunt într-o fază incipientă, arată raportul. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară ar trebui să joace un rol mai activ în privinţa analizelor, informaţiilor şi recomandărilor, subliniază GRECO.
Sunt necesare de asemenea măsuri pentru a întări rolul şi eficienţa persoanelor din funcţii manageriale în instanţe şi procuratură.
Aşadar, GRECO îşi exprimă regretul faţă de absenţa unor acţiuni tangibile pentru a garanta că numirea şi revocarea majorităţii procurorilor din cele mai înalte funcţii se bazează pe un proces transparent, cu criterii obiective, şi evidenţiază nevoia ca CSM să joace un rol mai puternic în această procedură.
Raportul a fost adoptat la 8 decembrie 2017 in timpul unei sesiuni plenare in cadrul careia GRECO a decis de asemenea sa efectueze o evaluare urgenta asupra a trei propuneri legislative privind justitia inregistrate pentru adoptare de Parlament la 31 octombrie prin procedura de urgenta (Legile Justitiei), mai noteaza comunicatul Consiliului Europei.
GRECO precizeaza ca nu a putut evalua proiectele legislative in raportul facut public joi, din cauza ca au fost recent redactate. Raportul ad hoc privind propunerile legislative este in prezent in pregatire si va fi discutat si eventual adoptat de GRECO la sesiunea sa plenara de la 19-23 martie.
GRECO a cerut autoritatilor romane sa prezinte un raport privind implementarea recomandarilor in curs pana la 31 decembrie 2018.
GRECO este un organism al Consiliului Europei care urmareste sa aduca imbunatatiri capacitatii statelor membre de a lupta impotriva coruptiei, prin monitorizarea respectarii de catre acestea a standardelor anticoruptie.
