Grigore Cartianu, drept la replică la articolul lui Mădălin Hodor “ Adio, bătrâne asasin”

Redactia 22 | 03.10.2017

Domnule Hodor, patosul dvs. e remarcabil, păcat că-l asortați cu bârfe nedemne de un istoric.

Pe aceeași temă

 

 

 

 Faptul că mi-ați pomenit numele în acest context nu vă face cinste. Aveți informații solide despre ororile Securității în cei 45 de ani de comunism, dar sunteți ridicol în abordarea evenimentelor din Decembrie 1989. Bănuiesc că sunteți de bună-credință, dar aveți dezavantajul de a nu fi studiat. Ar trebui să-i respectați mai mult pe cei care au făcut-o, trudind ani de zile pentru a scoate la lumină adevăruri dureroase. Felul în care tratați "cazul Trosca" arată că aveți mari probleme în a evalua crimele Revoluției. Prin atitudinea dvs., le faceți un serviciu asasinilor. Sunt sigur că nu asta v-ați propus, dar asta ați reușit.

 

Sunt dezamăgit de o asemenea abordare din partea unui tânăr istoric dotat cu bune-intenții. Păcat, puteți mai mult!

 

Grigore Cartianu

 

P. S. Pentru o sumară înțelegere a evenimentelor, n-o să vă recomand cărțile mele. Sunt mii de pagini, e mult de citit. Vă las aici, totuși, o postare pe care am făcut-o în urmă cu câteva zile. Câteva idei, acolo, despre Decembrie 1989.

 

-----------------------------------------------------------

 

Precizări pentru cei care, deși nu s-au obosit să cerceteze, au certitudini iliesciste despre crimele din decembrie 1989.

 

1. Securitatea nu a plătit pentru crimele făcute în 45 de ani de comunism, dar a plătit pentru crime pe care nu le-a comis în decembrie 1989.

2. Majoritatea asasinilor din decembrie 1989 au fost: militarii Armatei române (comandanți cinici și executanți neștiutori), turiștii sovietici (peste 55.000, conform cifrelor oficiale de la frontieră) și civilii (înarmați ca gărzi patriotice).

3.Sovieticii și capii Armatei au ucis cu intenție; militarii în termen și civilii au ucis de frică, fiind convinși că luptă cu "teroriștii lui Ceaușescu".

4. "Teroriștii lui Ceaușescu" nu au existat! Au existat doar teroriștii lui Iliescu și ai lui Gorbaciov. Îi regăsiți în categoriile enumerate la punctul

5. Lui Ceaușescu (care a dat ordin de foc) îi pot fi atribuiți cel mult 159 de morți, cei de până la 22 decembrie, ora 12.09 (cu precizarea că sovieticii au acționat pe tot parcursul evenimentelor). Ceilalți 957 de morți - de șase ori mai mulți! - au alți asasini.

6. Campania "securiști = teroriști" a fost o diversiune sovietică, aplicată de echipa pro-moscovită Iliescu-Brucan-Militaru-Roman-Voican.

7. Urmare a acestei diversiuni, anumite direcții ale Securității (mai ales cele din zona contraspionajului) au fost decimate. Comandanți și agenți anti-KGB au fost împușcați sau arestați.

8. De Direcția I a Securității, cea responsabilă cu poliția politică, nu s-a atins nimeni. Noul regim avea nevoie de ea, inclusiv de rețeaua ei de informatori.

9. Nici unitățile comercial-economice ale Securității n-au pățit nimic. Acolo erau banii, acolo era valuta forte, de acolo urmau să fie recrutați viitorii miliardari ai țării.

10. "Grupul Trosca-USLA" (7 morți), "grupul Nuță-Mihalea" (5 morți), "grupul de la Sibiu" (26 de morți) și "grupul de la Otopeni" (48 de morți) sunt doar patru cazuri flagrante în care oamenii Securității au fost lichidați la ordin, nu din greșeală.

11. Principalii responsabili cu asasinatele au fost, cronologic, generalii Milea (în perioada 16-21 decembrie), Stănculescu (pe 22 decembrie) și Militaru (începând din noaptea de 22/23 decembrie).

12. Cum a fost instalat la putere, pe un scenariu stabilit la Moscova (mesageri: "curierul" Brucan și atașații Ambasadei URSS la București), agentul de influență Ion Iliescu (student la Moscova în 1950-1955) a încredințat toate structurile de forță ale României unor agenți sovietici.

13. Armata, de exemplu, a fost dată pe mâna unor trădători dovediți: gen. Nicolae Militaru (GRU) și gen. Vasile Ionel (KGB). Primul a fost anunțat ministru al Apărării pe 22 decembrie și numit oficial pe 23 decembrie (în locul lui Stănculescu, succesorul defunctului Milea), celălalt l-a înlocuit pe gen. Ștefan Gușă ca șef al Marelui Stat Major pe 25 decembrie (ziua execuției Ceaușeștilor). Mai târziu, KGB-istul Vasile Ionel avea să devină șeful Cancelariei prezidențiale a lui Ion Iliescu.

14. Stănculescu nu a fost marginalizat precum Gușă (cel care se opusese intervenției militare sovietice - "domnule Iliescu, dă-i în p... mea de ruși!"), ci a fost păstrat ca prim-adjunct al ministrului Militaru, iar peste câteva zile a devenit ministru în Guvernul Roman.

15. Căzută total în ghearele sovieticilor, România a avut totuși o șansă istorică: destrămarea URSS în 1991 și preluarea puterii, la Moscova, de către Boris Elțîn. Adeptul deschiderii totale spre Occident, acesta a oferit țărilor din Estul Europei deceniul de libertate în care au putut să vireze spre Vest. Dacă venea la putere un Putin imediat după Gorbaciov, probabil că România nu ajungea nici în UE, nici în NATO, ci se împotmolea în situația complicată a Ucrainei, Georgiei sau Moldovei de astăzi.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22