Pe aceeași temă
170.000.000 de euro cheltuiți în 2007 – 2008. Efect 0.
Eugen Nicolăescu a lansat, pe 1 iulie 2007, Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate. Peste 170 de milioane de euro s-au cheltuit într-un an și jumătate de derulare a programului. Statul a decontat analize și consultații medicale fictive în laboratoare de analize răsărite ca ciupercile după ploaie. Imprimeria Națională a tipărit 22.348.596 de taloane cu elemente de siguranță, iar Poșta Română a făcut tot atâtea milioane de distribuiri către beneficiari. S-au cumpărat 110.000 de vaccinuri anti HPV (presupus a fi virusul cauzator al cancerului de col uterin), în valoare de 23 milioane de euro. Doar 2,5 la sută au fost folosite, restul ieșind din garanție între timp. Programul a fost considerat cel mai costisitor și mai ilogic, întrucât a consumat resurse uriașe de la buget, fără rezultat.
“Obiectivul acestei evaluări nu a fost atins. Programul a fost un eșec total, de la început până la sfârșit. Din rezultatele programului de evaluare a sănătății, derulat între 2007 și 2008, nu se poate sub nicio formă evalua, cu limite de eroare admisibile și previzibile, starea de sănătate a românilor”, era concluzia unei anchete a Ministerului Sănătății asupra acestui program, ale cărei rezultate sunt publice pe site-ul oficial al instituției.
Comisia de anchetă a constatat că evaluarea a fost realizată atipic, pe toată populația și nu pe eșantioane reprezentative, așa cum presupun regulile de bază ale statisticii și standardele științifice.
Ancheta a indentificat faptul că, pentru 1,2 mililoane persoane, datele de evaluare sunt absente sau informațiile esențiale sunt incomplete. Pentru aproximativ 450.000 cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultații si analize fictive, care nu s-au realizat, dar care au fost plătite, se arată pe site-ul Ministerului Sănătății.
“Acest program este cel mai costisitor si ilogic demers de evaluare a stării de sănătate a populației. S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu se afla nimic. Cu fondurile cheltuite doar într-un an de Program s-ar fi putut realiza un program național de screening și prevenție pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani. Rezultatul imediat și cuantificabil ar fi fost salvarea a catorva mii de femei care mor datorită acestei afecțiuni. De asemenea, numai cu costurile administrative ale Programului s-ar fi putut dota fiecare din județele României cu câte 2 computere tomograf performante, sau ar fi putut fi salvați anual 2 000 de bolnavi cu infarct miocardic”, spunea ministrul Ion Bazac, care a cerut la acea vreme ancheta asupra programului.
Din totalul costurilor, circa 20 milioane de euro s-au cheltuit pentru tipărirea taloanelor de analize gratuite, expedierea prin poștă, introducerea și înregistrarea persoanelor evaluate în baza de date etc. Alte 10 milioane de euro au fost cheltuite pentru achiziționarea de laptop-uri pentru medicii de familie, special pentru acest program.
De asemenea, ancheta releva faptul că acest program s-a suprapus peste un altul aflat în derulare de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin care românii beneficiau deja de un set de analize gratuite.
În apărarea inițiativei sale, Eugen Nicolăescu declara că ”Programul s-a dorit a fi unul care să-i ducă pe oameni la medic. Peste 60-65% din oameni s-au dus la medic. Pentru ca un program de masă să fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni să se prezinte”.
Al doilea mandat de ministru, al doilea program
Revenit pe scaunul de ministru al Sănătății, în 2012, după moțiunea de cenzură care a demis guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, Eugen Nicolăescu își reia strategia. De data aceasta, propune un program ”de screening” pentru cancerul de col uterin. Ministerul Sănătăţii condus de Nicolăescu preconiza testarea a peste 200.000 de femei doar în anul 2012, iar în cinci ani, numărul să atingă şase milioane. Numărul femeilor testate în 2012 a fost de doar 40.000.
Din 2014, introduce un nou sistem de asistență medicală, prin pachetul de bază, pachetul programelor naționale și pachetul de asigurări suplimentare private. Pachetul de asistență medicală primară viza accentuarea prevenției, iar medicii de familie trebuiau să facă în plus anumite evaluări periodice. Se propunea un grafic al consultărilor periodice, inclusiv în privința sănătății mintale. 340 de diagnostice ieșeau de pe lista celor pentru care se făceau internări, în încercarea de a face economii de la internările sau investigațiile inutile.
În emisiunea ”După 20 de ani” a postului PRO TV, Eugen Nicolăescu declara încă din 2014, că se încearcă modificarea legislației pentru a se găsi și un fel de sancțiune, ca cetățeanul să fie obligat "să aibă grijă de viața lui". El spunea că cei două milioane de pacienți neasigurați din România vor beneficia, după intrarea în vigoare a pachetului de bază, și de prevenție și de programe naționale de sănătate.
Anul 2016. Nicolăescu cere 650.000.000 de euro anual pentru o Agenție
Din calitate de parlamentar, aspirant la același fotoliu de ministru al Sănătății după alegerile parlamentare din noiembrie 2016, Eugen Nicolăescu creează un proiect de lege în care o implică și pe Alina Gorghiu ca inițiator, cap de listă, el fiind al doilea semnatar.
Legea cere pentru o Agenție Națională pentru Prevenție în Sănătate fonduri de minimum 0,5% din PIB anual, 10% din fondurile publice ale Ministerului Sănătății și Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate, cu scopul de a derula programe de informare și conștientizare a populației cu privire la prevenția bolilor.
În expunerea de motive a proiectului (v. foto), inițiatorii amintesc faptul că pacienții care vor refuza programele de prevenție, vor fi obligați să-și plătească cheltuielile cu tratamentul. Se dau două exemple: o pacientă cu cancer mamar în stadiul lll, care a refuzat să participe la programele de depistare prin mamografie, poate fi obligată să suporte 10 – 20% din tratament. Al doilea exemplu, un pacient cu hipertensiune arterială, care a refuzat să se prezinte la controlul solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratatmentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic, inclusiv concediile de boală determinate.
Aceste prevederi nu se regăsesc explicit în proiectul de lege, care acordă spațiu generos organizării Agenției și finanțării acesteia de la buget, modului în care se fac numirile de către instituții politice în conducerea Agenției, modului în care pot fi demiși aceștia etc.
Deranjați de faptul că opinia publică s-a concentrat asupra obligativității la plată a tratamentului bolnavilor cronici, liberalii au reacționat spunând că aceasta este o minciună. Eugen Nicolăescu a susținut o conferință de presă în care a încercat să justifice necesitatea unei astfel de legi pentru prevenție în Sănătate, dar a vorbit despre cel puțin 650 – 700 de milioane de euro cheltuiți anual în programe de prevenție, pentru ca efectele să se poată întrezări în cel mai bun caz peste cinci sau zece ani.
Politicianul Eugen Nicolăescu, de la șef de aprovizionare la ministru al Sănătății
Ministrul Eugen Nicolăescu a devenit ministru al Sănătății în guvernarea D.A. (PNL – PD) în decembrie 2004, după ce Traian Băsescu a câștigat primul mandat. În 2006, a venit cu o propunere de reformă în sănătate, destul de puternic susținută, dar care s-a dovedit un fiasco.
Legea Sănătății a fost trecută prin Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului Tăriceanu, dar a fost modificată de peste 74 de ori, după cum arată cursdeguvernare.ro. Au fost operate peste o mie de schimbări la cele peste 800 de articole pe care le are legea.
În timpul mandatului său de ministru, Eugen Nicolăescu a eliminat plafoanele pentru rețetele compensate şi a deschis astfel robinetul cheltuielilor, determinând acumularea unor datorii enorme în sistem. Se întâmpla la 1 octombrie 2008, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare.
În 2012, Eugen Nicolăescu a fost o importantă portavoce a USL în suspendarea lui Traian Băsescu, susținând fervent toate loviturile aduse în vara acelui an statului de drept. A fost un apărător al lui Victor Ponta atunci când primul-ministru a fost acuzat de plagierea lucrării sale de doctorat, el însuși fiind, anul trecut, acuzat că a copiat lucrarea sa de doctorat. ”Înainte nu se foloseau ghilimele așa cum se folosesc acum”, se justifica Eugen Nicolăescu în România liberă.
Eugen Nicolăescu Nicolăescu a înregistrat două mandate de deputat de Mureş, iar în 2008 a fost ales într-un colegiu din Călăraşi. La alegerile parlamentare din 2012, a câştigat un nou mandat de deputat, de această dată într-un colegiu din Bucureşti.
În perioada 2000 - 2008, deputatul Eugen Nicolăescu a fost membru al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Banci, fiind o perioadă și vicepreşedinte al Comisiei.
Nicolăescu a deţinut în anul 2000 funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale Interimare a Valorilor Mobiliare, în perioada 1999 - 2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul Finanţelor.
În 2000 - 2001, Nicolăescu a fost lector universitar asociat la Universitatea "Spiru Haret", iar în perioada 1998 - 1999 a ocupat funcţia de director economic la SC ABC Construct 2000 SRL.
Eugen Nicolăescu a condus Regia Autonomă Ratmil din Ministerul Industriei şi Comerțului în perioada 1997 - 1998, anterior fiind director economic (1994 - 1997), şef serviciu buget, analize economice (1993 - 1994), economist serviciul aprovizionare (1991 - 1993) şi şef serviciu aprovizionare (1990 - 1991).
În perioada 1985 - 1987, Nicolăescu a fost analist la Centrul de Calcul cu probleme de aprovizionare tehnico-materială la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, în 1987 - 1990 a fost economist la serviciul aprovizionare la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, iar din 1976 până în 1985 a fost, pe rând, tehnolog, lucrător comercial, merceolog şi economist la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului şi la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Athenee Palace din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului.
