Pe aceeași temă
Premierul Dăncilă comite acest demers public, instituțional deși nu există nicio confirmare oficială cu privire la autenticitatea informațiilor lui Gâdea și mai ales la punerea în context dată de omul Antenelor, un maestru al manipulării aparențelor. Dăncilă antrenează, astfel, statul român într-o operațiune extrem de periculoasă raportată la Comisia Europeană după ce primvicepreședintele și președintele Comisiei au fost extrem de critici, ironici chiar, cu demersurile sale de premier și cu apropierea vicioasă cu penalii pe care-i cultivă până la postura de consilieri.
Premierul Viorica Dancilă i-a trimis luni o scrisoare publică ministrului Justiției, Tudorel Toader, în care îi cere să verifice dacă au mai fost și alte situații în care Comisia Europeana ar fi cerut date despre dosare judecate in Romania.
Desi veridicitatea documentului nu a fost atestata ofcial iar la Antena3 a fost prezentat ca obtinut din "surse neoficiale", Dancila ii cere lui Toader sa rezolve urgent problema pentru ca este dezbatuta in spatiul public si este nevoie sa fie reafirmata suveranitatea si independenta Romaniei, remarcă ziare.com.
"Stimate domnule ministru, în spatiul public au apărut informații referitoare la documentul oficial transmis de către Comisia Europeană Ministerului Justiției, în anul 2012, în cuprinsul căruia se solicitau informații cu privire la descrierea situației juridice și la stabilirea următorilor pași procedurali în cazurile de presupusă corupție la nivel înalt, dosare aflate în curs de judecată, care îi vizau pe domnii Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Șerban Brădișteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.
In urma dezbaterilor din mass-media si avand in vedere interesul public cu privire la clarificarea unor aspecte extrem de importante, precum si necesitatea functionarii Romaniei ca stat democratic, suveran si independent in care functioneaza separatia puterilor in stat, va solicit, domnule ministru, cu celeritate, sa imi comunicati daca in perioada 2012-2018 au mai fost transmise astfel de solicitari Ministerului Justitiei, direct ori in alt context", se arata in scrisoarea publicata pe site-ul Guvernului.
Comisia Europeana nu comentează informații din surse neoficiale
Comisia Europeană a răspuns luni pentru stiripesurse.ro , care i-a cerut să comenteze documentul prezentat duminică seara de Antena 3, despre care s-a spus că ar fi o listă neagră a unor oameni pe care Bruxelles-ul îi dorea condamnaţi.
Reprezentanţa de la Bucureşti a Comisiei Europene spune:
"Ca o regulă generală, Comisia Europeană nu comentează despre documente apărute în presă cu atribuirea 'din surse neoficiale'."
Scrisoarea publica a lui Dancila vine la doar cateva ore dupa ce presedintele PSD Liviu Dragnea i-a cerut clarificari referitoare la raportul realizat de Comisia Europeana pentru Guvernul Romaniei si care viza anumite cerinte in legatura cu MCV.
Realizatorul TV Mihai Gadea a prezentat, duminica seara la Antena3, un raport atribuit Comisiei Europene care includea anumite cerinte cu privire la MCV.
Documentul este datat 10 octombrie 2012, adresat Guvernului Romaniei si prezinta o lista de cerinte, in legatura cu MCV. La punctul 20 al documentului se cerea o scurta descriere a situatiei si sa se stabileasca pasii urmatori pentru cazurile de inalta coruptie aflate pe rolul instantelor privindu-i pe: Gheorghe Copos, Adrian Nastase, Serban Bradisteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remes, Dan Voiculescu, George Becali, Catalin Voicu, Tudor Chiuariu.
La curent cu absolut tot ce se întâmplă la guvern, Dragnea a anticipat mișcările omului său de paie de la guvern spunând că ”Doamna prim ministru ne-a informat că Guvernul și/sau Ministerul Justiției vor transmite o scrisoare de solicitare, de clarificare la Comisia Europeană în legătură cu acest document. Să aflăm cu toții ce a stat la baza întocmirii acestei liste, care sunt informațiile pe care s-au bazat și de ce s-a făcut această solicitare, pentru că deja din ce în ce mai mulți din cei care și-au exprimat un punct de vedere consideră că aia a fost o imixtiune brutală în actul de justiție din România. Se poate spune chiar că era inducerea unei direcții ca acele persoane trebuie să fie neapărat condamnate. Nouă ni se pare ceva fără precedent, foarte grav și din acest motiv susținem demersul pe care l-a anunțat dna prim ministru.”
Liviu Avram, despre RoExit, al doilea pas
Am citit documentul din 10 octombrie 2012 al Comisiei Europene, adresat ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru – şi despre care Propaganda Mafiei zice că era o „listă neagră” a demnitarilor care trebuiau condamnaţi. După gestul de sfidare al Curţii Constituţionale, care a rupt ambasadele cu UE în privinţa MCV, acesta este al doilea episod care arată că autorităţile de la Bucureşti ne pregătesc în secret o coliziune brutală cu Uniunea Europeană, scrie Liviu Avram în Adevărul.
Documentul este, de fapt, scrisoarea prin care Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene, îi comunica Monei Pivniceru parametrii discuţiilor care urmau să aibă în decembrie 2012 privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Copperare şi Verificare.
Câteva observaţii:
1. Din lista respectivă, Şerban Brădişteanu a fost achitat. Cum rămâne atunci cu dictarea condamnărilor de la Bruxelles? Poate ceilalţi chiar or fi furat ei ceva.
2. În cazul acestei „liste”, Comisia Europeană solicita stadiul dosarelor şi paşii procedurali care urmează în cadrul obiectivului nr. 3 al MCV, care privea corupţia la nivel înalt. Dar în acelaşi document, Comisia se interesa în acelaşi mod, indicând nume şi prenume, şi de chestii mai mărunte, cum ar fi incompatibilităţi, conflicte de interese, ridicări de imunităţi. Toate erau, de fapt, cazurile relevante în acel moment. Cum altfel se puteau evalua progresele (sau regresele) obiectivelor MCV fără să te interesezi de cazurile relevante?
3. Fiecare are libertate totală să-şi închipuie cum a ajuns documentul în presă, dar părerea mea este că acesta a fost sifonat de actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Problema e că înainte de a fi distribuit public, documentul trebuia mai întâi „interpretat” în mod corespunzător, altminteri n-ar fi stârnit emoţia necesară. Iar „lista neagră a demnitarilor condamnaţi direct de la Bruxelles” sună destul de convingător pentru un anumit public.
4. O dovadă în plus a unei acţiuni concertate Guvern-presă este reacţia premierului Viorica Dăncilă. În vreme ce Reprezentanţa la Bucureşti a Comisiei Europene spune că nu comentează documente atribuite unor „surse neoficiale”, doamna Dăncilă i-a trimis rapid ministrului Justiţiei o scrisoare în care îi cere să spună câte astfel de „liste negre” s-au mai primit de la Bruxelles. Scrisoarea doamnei Dăncilă a apărut instantaneu în presă, chiar înainte de a fi fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Deci în acest caz, sifonul pare să fi fost doamna Dăncilă. Nu mă îndoiesc că domnul Toader va executa întocmai şi la timp ordinul primit, că acum are alibi instituţional.
5. Din 2012 până acum, cu excepţia (parţială a) anului 2016, la conducerea ţării s-au aflat exclusiv guverne în care PSD a fost vioara întâi. Nu e puţin straniu că tocmai Guvernul Dăncilă - recunoscut pentru inteligenţa sa bubuitoare - vede în modul de lucru al Comisiei Europene pe MCV o imixtiune nepermisă în suveranitatea poporului român?
6. După gestul total inexplicabil (şi inelegant) al Curţii Constituţionale, care a sistat unilateral discuţiile cu Comisia Europeană privitoare la MCV, episodul „listele nege de la Bruxelles” pare a fi al doilea pas prin care autorităţile de la Bucureşti se angajează pe calea unei confruntări cu Comisia Europeană.
Or angajarea României pe o asemenea cale nu se poate face, în niciun caz, prin instrumentarea unui complot atât de evident între nişte politicieni aflaţi vremelnic la putere şi uneltele lor din mass-media. Un asemenea obiectiv politic trebuie validat mai întâi la urne.
Deturnarea unei ţări n-ar trebui să fie o chestie atât de simplă.
