Guvernul Ciolos contesta "legea plagiatelor" la Curtea Constitutionala

Dora Vulcan | 13.10.2016

Guvernul contestă la Curtea Constituțională legea care modifică ordonanţa plagiatelor, reducând atribuțiile consiliului de atestare a diplomelor.

Pe aceeași temă

 

 

 

Modificările aduse în Senat schimbă radical modul de analiză a tezelor de doctorat. În acest moment, constatarea unui plagiat se face de către CNADTCU, organism care funcționează în cadrul Ministerului Educației. Astfel, o sesizare privind un eventual plagiat merge la Ministerul Educației, care o transmite la rândul său către CNADTCU. Reprezentanții Consiliului iau decizia finală, iar ministrul nu face altceva decât să semneze un ordin, adică să îndeplinească o formalitate.

 

Prin modificările aduse de senatori, universitățile ar urma să fie cele care oferă, dar și cele care retrag titlul de doctor.

 

Și liberalii au sesizat CCR în legătură cu această lege, votată luni de senatori.

 

Președintele Iohannis ceruse reexaminarea acestei legi, dar parlamentarii au votat-o tot în forma în care plecase inițial la promulgare. Acum, șeful statului nu o mai poate retrimite la Parlament.

 

Singura soluție pe care o mai aveau la dispoziție partidele, Guvernul sau președintele era sesizarea Curții Constituționale.

 

 

***

 

PNL a depus, tot joi, la Curtea Constitutionala o sesizare privind "legea plagiatelor", ordonanta, care, mutilata de Parlament a scos CNATDCU din circuitul diagnosticarii plagiatelor si a conferite autonomie universitatilor ale caror scoli doctorale au permis impostura doctorala.  

 

Grupul PNL din Senat invoca, intre altele, nerespectarea principiului bicameralismului, a anuntat liderul deputatilor liberali, Eugen Nicolaescu, intr-o conferinta de presa, potrivit Agerpres.

 

 

"Votul celor 12 senatori PNL, colegii nostri, a fost o eroare. Au fost avertizati si atentionati de conducerea partidului, in sensul respectarii deciziilor politice ale Biroului Politic National", a spus Nicolaescu, potrivit News.ro.

 

Liderul deputatilor PNL a mentionat ca decizia PNL a fost de sustinere a punctelor de vedere exprimate de presedintele Klaus Iohannis in cererea de reexaminare.

 

"PNL a sesizat astazi Curtea Constitutionala asupra legii care modifica OUG 4/2016, pe considerente care tin de nerespectarea regulamentului", a precizat Eugen Nicolaescu, adaugand ca la Senat s-au introdus peste 20 de amendamente la proiectul adoptat deja de Camera Deputatilor, amendamente care au schimbat complet legea.

 

In plus, Nicolaescu a mentionat ca s-a supus la vot, in plenul Senatului, legea, si nu forma reexaminata.

 

El a mai spus ca, in cazul in care nu vor avea castig de cauza la Curtea Constitutionala, senatorii PNL vor initia, in procedura de urgenta, un proiect de lege care sa corecteze forma iesita din Senat, in sensul inglobarii tuturor observatiilor presedintelui Iohannis in cererea de reexaminare.

 

"Ne para rau ca presedintele Iohannis a fost pus in aceasta situatie, dar subliniem ca linia generala a PNL este in sprijinul partaneriatului pe care il avem cu domnia sa. Speram ca aceste incidente sa nu se mai petreaca", a adaugat el. 

 

 

 

Textul integral al sesizarii: 

 

"Domnului Valer Dorneanu

Preşedintele Curţii Constituţionale

Stimate domnule Preşedinte,

 

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, parlamentarii aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal înscrişi în lista anexată, formulează prezenta

 

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

 

prin care vă adresăm solicitarea de a constata neconstituționalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 182 din 10 martie 2016, pentru motive extrinseci ce rezultă din încălcarea procedurii de reexaminare a unei legi la solicitarea Președintelui României și a principiului bicameralismului, prin eludarea dispozițiilor art.76 alin.(2) şi ale art. 77 alin.(3) din Constituţia României.

 

În fapt, la data de 11 Octombrie 2016 Senatul a adoptat „raportul de respingere a cererii de reexaminare și legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.4/2016,privind modificarea și completarea Legii educației naționale, nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 182 din 10 martie 2016, în forma trimisă la promulgare”. Această situație este reflectată în stenograma ședinței de plen a Senatului din data de 11.10.2016 după cum urmează:

 

 

„Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Intrăm în procedura de vot final.

Sper că aţi reuşit – mă refer la lideri – să mobilizaţi colegii.

Punctul 3, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Vă aduc aminte că ne aflăm în faţa unei cereri de reexaminare a legii, cerere transmisă de Preşedintele României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, respectiv de respingere a cererii, a obiecţiunilor din cererea de reexaminare formulată de preşedinte.

Supun votului raportul şi legea pentru aprobarea ordonanţei.

Vă rog să votaţi.

90 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 6 abţineri.(...)

Raportul şi legea au fost adoptate.”

 

 

Procedură de adoptare este neregulamentară și încalcă jurisprudența constituțională astfel cum este ea reflectată prin deciziile Curții Constituționale nr.30/2016 și nr.31/2016 referitoare la procedura parlamentară în cazul cererii de reexaminare a legii la cererea Președintelui României. Astfel „ din perspectiva procedurii parlamentare a soluționării cererilor de reexaminare, Curtea reține cădispozițiile art.77 alin.(3) din Constituție fac mențiune expresă despre „legea adoptată după reexaminare”.În acest context, prin Decizia nr.1.596 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 27 decembrie 2011, Decizia nr.1.597 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 27 decembrie 2011, și Decizia nr.1.598 din 14 decembrie 2011,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 27 decembrie 2011, Curtea a constatat căaceste norme constituționale impun supunerea la votul final în plenul fiecărei Camere a legii, astfel căParlamentul, în cadrul procedurii de reexaminare, trebuie să își exprime votul asupra actului normativ reexaminat, iar nu asupra cererii de reexaminare sau asupra rapoartelor comisiilor parlamentare întocmite potrivit dispozițiilor regulamentelor celor două Camere.„ (decizia CCR nr.30/2016)

 

 

Pe cale de consecință președintele de ședință avea obligația regulamentară să supună votului prima dată raportul de respingere a cererii de reexaminare și ulterior, după adoptarea acestuia, legea in forma trimisă la promulgare. Supunând votului, în același timp, raportul și legea, practic votul exprimat are caracter echivoc, nefiind clar pentru ce s-au pronunțat, prin vot, senatorii, fie pentru raportul de respingere a cererii de reexaminare sau pentru legea de aprobare a O.U.G. nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 fapt care încalcă dispozițiile art.77 alin.(3) din Constituție deoarece acesta face referire explicită la „legea adoptată după reexaminare”. În aceste condiții deducem că erau necesare două voturi, unul asupra raportului și altul asupra legii după reexaminare. Aceasta este procedura aplicată în Camera Deputaților cât și în ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului din anul 2015, in urma punerii în acord a Regulamentelor cu deciziile Curții Constituționale. Senatul nu poate adopta legi în afara cadrului constituțional și pe cale de consecință considerăm că procedura aplicată legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului României nr.4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2016 este neconstituțională.

 

 

Al doilea motiv de neconstituționalitate pe care îl supunem examenului Curții Constituționale este încălcarea principiului bicameralismului consacrat prin jurisprudența constituțională, în sensul că amendamentele depuse la Senat modifică conținutul reglementării și generează o configurație semnificativ deosebită a actului normativ față de forma adoptată în camera de reflecție, în speță Camera Deputaților. În acest sens Curtea a arătat prin decizia nr.1/2015 că „În privința criticilor cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art.61 alin.(2) și art.76 alin.(2) din Constituție cu referire la principiul bicameralismului, Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului (a se vedea, Decizia nr.710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.358 din 28 mai 2009, Decizia nr.413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, Decizia nr.1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.905 din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012). Aceste criterii esențiale cumulative sunt, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului” iar prin decizia nr.1/2012, Curtea subliniază „camera decizională nu poate modifica substanţial obiectul de reglementare a iniţiativei legislative, deci nu-l poate deturna de la finalitatea sa.”

Analiza amendamentelor depuse la Senat evidențiază faptul că reglementarea a căpătat alt conținut juridic față de cel rezultat din dezbaterea primei camere sesizate. Au fost introduse 18 amendamente noi ( art.158 alin.3^1, art.158 alin.4, art.158 alin.4^2 - alin.4^3, art.158 alin.5, art.158 alin.7, art.166 alin.2, art168 alin.4^1-alin.4^2, art.168 alin.5^1- alin.5^4, art.168 alin.6 și alin.7, art.168 alin.7^2, art.168 alin.8, art.168 alin.9, art.168 alin.10, art.217 alin.3^1, art.300 alin.1 lit.b, art.300 alin.4^1, art.300 alin.5, art.318) care nu au fost înregistrate și discutate în Camera Deputatilor. Aceste amendamente modifică competența, în tot sau in parte, unor instituții din domeniul educației naționale (ARACIS, CNATDCU) diminuându-le capacitatea decizională, ceea ce modifică în mod semnificativ conținutul juridic avut în vedere de prima cameră sesizată asupra reglementării supuse analizei de neconstituționalitate. Din această perspectivă nu poate fi primit argumentul că în procedura de reexaminare, Camera Deputaților, în calitate de cameră de reflecție, ar fi putut să modifice, completeze sau să elimine prevederile incluse în amendamentele Senatului dacă ar fi dorit acest fapt, deoarece în procedura declanșată la cererea președintelui intervenția legiuitorul este limitată numai la aspectele sesizate de președinte, ca neconforme, prin cererea de reexaminare. Pe cale de consecință Camera Deputaților nu putea și nu avea competența de a proceda la o dezbatere în fond asupra completărilor aduse legii prin amendamentele depuse la Senat decât în situația în care la prima examinare, înainte de a trimite legea la promulgare, Senatul sesiza Camera Deputaților pentru a discuta noile texte introduse, pe calea procedurală a amendamentelor.

 

În drept, ne întemeiem sesizarea pe dispozițiile art. 61 alin.(2), art. 76 alin.(2) și art.77 alin.(3) din Constituția României cât și pe dispozițiile art. 15 , alin (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Având în vedere argumentele expuse, vă solicităm, onorată Curte, să constatați că dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 182 din 10 martie 2016, sunt neconstituționale.

 

 

 

***

 

 

Doisprezece senatori liberali din 30 prezenti au votat luni alaturi de PSD si ALDE, potrivit informatiilor publicate pe site-ul Senatului, desi in Biroul Politic National al PNL s-a stabilit  ca votul sa fie  "impotriva".

 

Printre acestia se numara Teodor Atanasiu, Mariana Campeanu.

 

S-a respins astfel cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis, care a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare dupa ce ordonanta a fost mutilata cu efortul notabil al PSD si al senatorului Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei de invatamant din Senat.

 

Luni seara, Iohannis a criticat votul dat de Senat. 

 

 

Cine sunt liberalii care au votat alaturi de PSD si ALDE:

 

  1. Teodor Atanasiu
  2. Marius Petre Nicoara
  3. Mihai Ciprian-Rogojan
  4. Valeriu-Victor Boeriu
  5. Octavian Motoc
  6. Marius Neculoiu
  7. Mariana Campeanu
  8. Corneliu Popescu
  9. Viorel Grigoras
  10. Eugen-Nazare Tapu
  11. Liviu-Titus Pasca
  12. Emis-Marius Pascan (a anuntat luni ca a demisionat din PNL)

 

 

Au fost si patru senatori care au ingrosat randurile celor care s-au abtinut:

 

Ioan Cristina, 

Tudor Barbu,

Alexandru Peres,

Dorin-Mircea Dobra,

 

Si doi care nu au votat: Nicolae Vlad Popa si Nelu Tataru.

 

In ceea ce priveste cele 12 voturi "impotriva", acestea au venit toate de la PNL, printre acestia numarandu-se si Vasile Blaga.

 

PSD a dat 56 de voturi, ALDE 10, PNL cele 12. Au votat pentru lege si cinci senatori neafiliati -  printre care s-au aflat Mircea Geoana si Ilie Nastase -  si 7 senatori UDMR.

 

 

 

***

 

 

 Plenul Senatului a respins luni cererea de reeaxaminare trimisa de presedinte pentru reevaluarea proiectului de lege care da puteri sporite plagiatorilor si scolilor care au sustinut impostura. Prin acelasi proiect, CNATDCU, singura structura care si-a credibilizat pana acum demersul in operatiunea de depistare a impostorilor a fost lasata fara obiectul muncii. Mai corect spus, exact scolile care au dat titlul doctorale, inclusiv pe cele false, vor avea avea puterea de a le retrage. Proiectul, mutilat de Parlament a trecut cu 90 de voturi pentru, 12 impotriva si 6 abtineri.

 

 

 

 

 

Este vorba de ordonanta de guvern nr 4/2016 prin care s-a modificat Legea educatiei nationale. Presedintele a solicitat revizuirea acelor puncte care, in Parlament au mutilat ordonanta in asa fel incat universitatile au dobandit autonomie in evaluarea doctoratelor iar CNATDCU devine doar instanta decorativa, de avizare a deciziei universitatii. 

 

 

Laurentiu Vlad, secretar de stat in Ministerul Educatiei: modificarile „risca sa submineze calitatea invatamantului superior din Romania”:

 

 

"Modificarile legislative, desi declarativ au drept scop descentralizarea (…), risca sa submineze calitatea invatamantului superior din Romania." El a spus ca a constatat in ultimele zile ca  "mai avem in sistemul unviersitar persoane care nu inteleg sensul practicii" doctoratelor. El a reiterat sustinerea Guvernului fata de cererea de reexaminare a presedintelui. "Dupa finalizarea evaluarii externe a scolilor doctorale se poate relua discutia daca este oportuna trecerea exclusiva a reponsabilitatii catre scolile doctorale" a spus el.

 

 

 Punctul de vedere al ministerului a fost contestat de Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei de Invatamant din Senat, artizana modificarilor favorabile plagiatorilor

 

 "As vrea sa subliniez ca pentru calitatea unei texe de doctorat principalul raspunzator trebuie sa ramana scoala doctorala. Potrivit acestei legi, crestem responsabilitatea scolii doctorale si trebuie sa spunem ca nicaieri in lume nu exista o institutie deasupra universitatii care acorda o diploma. Acest proiect nu desfiinteaza CNATDCU, care ramane instanta de recurs. Pentru toate tezele prin ordin de ministru nu se poate retrage decat tot prin ordin de ministru, CNATDCU ramane for decizional pentru cazuri de derapaj. Universitatea este obliata sa isi stabileasca filtre suplimentare pentru a isi intari exigenta. Vreau sa va asigur ca prin interventia comisiei santiunile s-au inasprit. Sanctiunile pe care le poate da fie universitatea, fie CNATDCU merg pana la desfacerea contractului de munca, retragerea titlului si de a nu mai putea participa la concursuri. Am judecat cu echilibru si intelepciune."

 

  

Dumitru Oprea de la PNL, secretar de stat in Comisia de invatamant a spus ca PNL nu a votat in comisie saptamana trecuta pentru respingerea cererii de reeexaminare, doar ca nu au fost prezenti la votul din comisie.

 

 

 

Singura cale de atac a legii, daca aceasta este votata de Senat, este sesizarea la Curtea Constitutionala

 

"Modificarile aduse de lege au fost "altoite" de parlamentari pe o Ordonanta de Urgenta (nr. 4/2016) adoptata la cererea fostului ministru al Educatiei, Adrian Curaj, care a vrut sa creeze noi instrumente legale pentru rezolvarea sesizarilor de plagiat. Una dintre prevederile legii, careia i s-a opus presedintele Iohannis, este ca paseaza in curtea scolilor doctorale - universitatile acreditate sa organizeze studii de doctorat - atat responsabilitatea de a acorda calitatea de conducator de doctorate, dar si de a analiza sesizarile privind plagiatele din doctorate, CNATDCU urmand sa avizeze verdictul", explica Hotnews.ro.

 

    

 

***

 

 

 

Modificarile apar in proiectul legii de aprobare a ordonantei de urgenta nr. 4/2016  si isi propuneau sa aduca mai multe schimbari in Legea Educatiei Nationale, facute de ministrul Adrian Curaj si care au fost criticate la data producerii lor.

 

Proiectul a fost apoi modificat de Camera Deputatilor iar apoi in Senat, in comisia condusa de senatorul PSD, Ecaterina Andronescu,  care a venit cu propriile amendamente si rectificari prin care:

  • Creste autonomia universitara in acordarea calitatii de conducator de doctorate dar si in analizarea sesizarilor de plagiat din tezele doctorale
  • CNATDCU doar avizeaza verdictul.  

 

Daca deputatii s-au axat pe procedura de sustinere a doctoratelor, accentul in comisia de invatamant din Senat s-a pus pe universitatile care au dreptul de a organizat scoli doctorale, asa-numitele IOSUD (Institutia Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat).

 

 

 

Ce a schimbat de fapt comisia de invatamant din Senat in Legea Educatiei Nationale

 

 

  • Daca pana acum, potrivit Legii Educatiei Nationale 1/2011, fiecare scoala doctorala era evaluata individual, pentru fiecare domeniu in parte in vederea acreditarii, fiind luate in considerare performantele scolii doctoral si capacitatea institutionala a IOSUD din care face parte, de acum inainte ar urma sa fie evaluate institutional in vederea acreditarii in ceea ce priveste infrastructura laboratoarelor, echipa de cercetare si performantele conducatorilor de doctorat.

 

  • Totodata, pana acum evaluarea scolilor doctorale se facea de catre ARACIS (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior) sau o alta agentie de asigurare a calitatii, in baza rapoartelor CNCS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice) referitor la calitatea cercetarii si a rapoartelor CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare) privind calitatea resurselor umane. Odata cu adoptarea modificarilor in plenul Senatului, evaluarea intregii IOSUD se va face de catre ARACIS sau alta agentie de asigurare a calitatii, nemaifiind necesare rapoartele de calitate de la cele doua institutii amintite anterior.

 

  • Consiliul ARACIS urmeaza, de asemenea, sa stabileasca, cu avizul Consiliului National al Rectorului, metodologia de evaluare in vederea acreditarii, unde vor fi trecute si standardele de performanta.

 

  • Se modifica si metoda de acordare a calitatii de conducator de doctorat. Potrivit Legii Educatiei Nationale, aceasta calitate se acorda prin ordinul ministrului educatiei, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare. Comisia de invatamant din Senat a stabilit ca atestatul de abilitare sa fie acordat prin hotararea Senatului universitar institutiei organizatoare a studiilor universitare, in conformitate cu standarde propuse de CNATDCU.

 

  • La Art. 168, comisia de invatamant din Senat scoate complet din lege prevederile privind procedura de sustinere a doctoratelor, prin sesiune publica si cu comisie din care fac parte si referenti din afara institutiei. Stabileste in schimb ca, la nivelul fiecarei institutii organizatoare de studii universitare de doctorat, Senatul universitar va aproba constituirea unor comisii, cu rol stiintific, care sa verifice respectarea procedurilor si standardelor de calitate si etica profesionala pentru fiecare teza de doctorat. Aceste comisii vor analiza daca standardele si procedurile au fost respectate si vor elabora un raport pe care il vor trimite Senatului universitar.

 

  • Titlul de doctor se va acorda, astfel, prin hotarare a Senatului universitar al institutiei organizatoare de studii doctorale, rectorul fiind cel care va elibera diploma. La ora actuala, Legea Educatiei prevede urmatorul traseu: comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor si inainteaza aceasta propunere catre CNATDCU, care evalueaza dosarul si propune ministrului acordarea sau neacordarea titlului.

 

  • Senatul elucideaza si chestiunea renuntarii la un titlu stiintific de doctor. Astfel, titlularul poate sa solicite fie Ministerului Educatiei fie universitatii, in functie de cine i-a acordat titlul, sa renunte la el. In acest caz, ministerul sau universitatea emite documentul prin care ia act de renuntarea la titlu, in termen de 30 de zile de la inregistrarea solicitarii. De asemenea, procedura nu mai necesita aprobarea prin ordin de ministru. Potrivit modificarilor "actul administrativ constatator al titlului stiintific se anuleaza de la data emiterii actului de revocare si produce consecinte doar pe viitor".

 

  • In cazul nerespectarii standardelor de etica profesionala de catre scolile doctorale, Ministerul Educatiei poate, la ora actuala, sa ia mai multe masuri, precum retragerea calitatii de conducator de doctorate, retragerea titlului de doctor si retragerea acreditarii scolii doctorale. In uma modificarii legislatiei, in astfel de cazuri ministerul va putea doar sa retraga acreditarea scolii doctorale, astfel incat institutia nu va mai putea organiza concurs de admitere pentru o noua sesiune de doctorat.

 

  • Se opereaza modificari si asupra mecanismului de sesizarea a plagiatelor. Astfel, sesizarile privind nerespectarea standardelor de etica profesionala pentru titlul de doctor sau atestatul de conducator de docorate, acordate prin ordin al ministrului educatiei, sunt transmise comisiei de etica a Senatului universitar, care analizeaza plangerea si propune, daca e cazul, retragerea titlului. Propunerea este transmisa Ministerului Educatiei care solicita CNATDCU sa confirme sau sa infirme propunerea comisiei de etica. In vaza avizului conform al CNATDCU, ministrul educatiei retrage titlul prin ordin de ministru, iar institutia care a acordat diploma o anuleaza.

 

  • Potrivit modificarilor aduse Legii Educatiei, sanctionarea neregulilor si incalcarilor de etica universitara facute in lucrarile de doctorat si in atestatul de abilitare (lucrarea facuta de aspirantul la titlu de conductor de doctorat) ar urma sa revina tot comisiei de etica universitara.

 

  • Masurile pe care le poate lua comisia in cazul constatarii unei incalcari a eticii variaza de la avertisment scris, diminuarea salariului, suspendarea pe o perioada determinata, la destituirea din functie de conducere, retragerea titlului doctoral, retragerea calitatii de conducator de doctorat si desfacerea contractului de munca.

 

 

 

 

***

 

Si comisia de invatamant din Senat a respins saptamana trecuta cererea de reeaxaminare trimisa de presedinte. Comisia este condusa de fostul ministru PSD al Educatiei, Ecaterina Andronescu. 

 

 

Initiativa de modificare, prin ordonanta de urgenta, a legii in vigoare a apartinut ministrului Adrian Curaj, care si-a propus sa sporeasca sansele de identificare a lucrarilor de doctorat plagiate si o mai mare transparenta in sustinerea si promovarea tezelor de doctorat. Numai ca, cu sprijinul unor parlamentari, ordonanta prin care se modifica legea a fost schimbata pe fond de la intentia ei initiala pana la a ajunge sa vina exact in sprijinul plagiatorilor. Acesta este momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, proiectul prin care se modifica, prin ordonanta, legea.

 

 

Unul din riscurile pe care le prezintă proiectul in forma sa mutilata de Parlament este tocmai faptul ca va pune pe butuci activitatea CNATDCU, structura care si-a consolidat credibilitatea dupa ce a devoalat impostura fostului prim ministru Victor Ponta, a fostului ministru de Interne Petre Toba, a fostului vicepremier Gabriel Oprea si a primarului Florentin Pandele.

 

 

Comisia de invatamant din Senat care a respins vinerii solicitarea presedintelui este condusa de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, aceeasi care a blocat si initiativa ministrului Educatiei, Mircea Dumitru, pentru organizarea, după 8 ani a unui concurs pentru directorii de scoli, pepiniera de cadre de nădeje pentru PSD care se pregătete sa revina la putere dupa alegerile parlamentare din decembrie. Scolile doctorale sunt, de asemenea, o generoasa pepiniera a partidului si care deservesc clientela sa.

 

 

Anterior, si Camera Deputatilor a respins cererea de reeaxaminare a presedintelui

 

 

Cererea de reexaminare primise un raport favorabil in comisia de invatamant la Camera Deputatilor, desi i s-a adus legii o singura modificare: doctoratele suspectate de plagiat sa fie evaluate dupa legislatia in vigoare la data sustinerii acestuia.

 

La dezbaterile din plenul Camerei Deputatilor reprezentantul Ministerului Educatiei a declarat ca institutia nu sustine proiectul in forma votata de parlament, ci Ordonanta in forma initiala precum si argumentele presedintelui Iohannis din cererea de reexaminare.

 

"Avem peste 50 de IOSUD-uri (institutia organizatoare de studii universitare de doctorat - n.r.). Unele sunt capabile sa isi asume responsabilitatea organizarii de doctorate, altele nu" a precizat acesta.

 

Deputatul PNL Raluca Turcan a sustinut mai multe amendamente in plen la raportul dat de comisia de invatamant prin care se dorea revenirea la forma initiala a ordonantei, insa acestea au fost respinse.

 

Turcan declarase despre amendamentul adus de comisia de invatamant este singurul aspect care aduce o imbunatatire la forma adoptata initial de Parlament la OUG 4/2016 privind doctoratele, fiind "o gura de apa la un muribund".

 

"In comisie s-a admis cererea de reexaminare, insa nu s-a modificat nimic pe fond, a venit in plus doar un amendament de forma, depus de un coleg de la PSD, si unul mai bun, pe care l-am votat si noi (PNL - n.r.), al deputatului UDMR (Szabo Odon), ca tot ce inseamna pana acum teze aflate in analiza CNATDCU sa ramana acolo spre verdict final, sa ramana la CNATDCU. Deci este singurul aspect care aduce o imbunatatire. Acesta a fost si motivul pentru care ne-am abtinut (liberalii din comisie - n.r.), pentru ca mai da o speranta, insa de acum incolo, pe viitor, CNATDCU este scos complet din discutie" a explicat Turcan pe 8 septembrie.

 

Este vorba despre proiectul legii de aprobare a ordonantei de urgenta nr. 4/2016, si opereaza in Legea Educatiei Nationale mai multe schimbari pe care ministrul Adrian Curaj anuntase ca vrea sa le faca, dar care au fost criticate acerb la acea data.

  

 

 

Ce prevede cererea de reexaminare a presedintelui:

 

 

"Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 instituie norme noi referitoare la organizarea scolilor doctorale, evaluarea activitatii acestora, acordarea si retragerea titlului de doctor, renuntarea la titlul de doctor, modalitatile de acordare a atestatului de abilitare si sanctiuni in materie.

 

Interventiile legislative mentionate au drept scop descentralizarea deciziei cu privire la emiterea si retragerea titlului de doctor, precum si acordarea calitatii de conducator de doctorat prin responsabilizarea universitatilor in procedura de acordare/retragere a titlului de doctor, precum si in procedura de abilitare.

 

In opinia noastra, acest obiectiv avut in vedere de legiuitor nu poate fi efectiv si real cata vreme implica trecerea la criterii si proceduri stabilite individual, de fiecare universitate in parte, in detrimentul unui set de conditii minimale, unitare, referitoare la procesul de sustinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare si la procedura de analiza a eventualelor abateri de la normele de integritate. Solutia legislativa propusa este greu de inteles si in contextul in care, pe de o parte, nu a fost realizata pana in prezent acreditarea scolilor doctorale in conditiile Legii nr. 1/2011, iar pe de alta parte este afectat semnificativ controlul public asupra calitatii si transparentei procedurilor utilizate de institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat. In lipsa certificarii calitatii scolilor doctorale existente in Romania, apreciem ca aceasta descentralizare simultana a deciziei privind acordarea si retragerea titlurilor de doctor si a procesului de abilitare nu confera premise clare si sigure pentru asigurarea performantei si recunoasterii scolilor doctorale la nivel national si international.

 

Indiferent insa de optiunea legiuitorului si fara a diminua importanta principiului autonomiei universitare, care trebuie insa dublata de responsabilitate, consideram ca in climatul actual de neincredere in procesul de analiza a sesizarilor de plagiat, modificarile legislative privind regimul juridic al doctoratelor si al abilitarilor ar trebui sa contribuie la realizarea unui sistem educational si de cercetare apt sa sanctioneze si sa descurajeze frauda academica.

 

 Acest sistem ar trebui sa se bazeze pe transparenta decizionala si pe proceduri clare si coerente, astfel incat mediul academic in ansamblul sau sa isi recastige credibilitatea.

Dispozitiile legii transmise la promulgare - ce pun in discutie, in mod real, si in ce masura aceasta mai are legatura cu scopul initial al ordonantei supuse aprobarii - ridica insa probleme de fond ce pot genera neclaritati si incoerenta in aplicare, precum si confuzie institutionala intre diferitele structuri implicate in proces.

 

Astfel, art. unic pct. 2 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 31 din Legea nr. 1/2011) instituie posibilitatea infiintarii unui Colegiu National al Institutiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (CNIOSUD), fara insa a se mentiona modalitatea de organizare si functionare a acestei structuri. Desi norma are un caracter supletiv, apreciem ca, in ipoteza in care institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) decid infiintarea acestei structuri, organizarea si functionarea acesteia nu poate fi lasata exclusiv la nivelul reglementarii infra legale, ci este necesar ca reperele esentiale sa fie stabilite in Legea nr. 1/2011.

 

Potrivit art. unic pct. 3 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 4 din Legea nr. 1/2011) evaluarea institutionala inlocuieste evaluarea individuala a fiecarei scoli doctorale din cadrul unei IOSUD, ceea ce, in opinia noastra poate creste riscul ca unele scoli doctorale neperformante sau care inregistreaza evaluari individuale scazute (in ceea ce priveste infrastructura laboratoarelor, echipei de cercetare si performantele conducatorilor de doctorat) sa isi continue activitatea.

 

Art. unic pct. 4 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 42 din Legea nr. 1/2011) prevede ca metodologia de evaluare in vederea acreditarii scolilor doctorale sa fie avizata de catre Consiliul National al Rectorilor. In conditiile in care Consiliul National al Rectorilor este organizat ca asociatie (fiind infiintata in temeiul O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile), si nu ca institutie de utilitate publica, consideram ca este de reanalizat optiunea legiuitorului de a-i conferi aceasta atributie.

 

In ceea ce priveste evaluarea IOSUD in vederea acreditarii, art. unic pct. 4 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 43 din Legea nr. 1/2011) prevede ca metodologia de evaluare in vederea acreditarii se stabileste de catre Consiliul ARACIS, cu avizul Consiliului National al Rectorilor si se aproba prin ordin al ministrului educatiei. Sub aspectul competentelor, din considerentele mai sus mentionate, apreciem ca ar trebui reanalizata procedura administrativa a avizarii metodologiei de catre Consiliul National al Rectorilor. In absenta unor criterii uniforme cu privire la standardele de performanta, stabilite de un organism independent, apreciem ca procedura de evaluare ar putea conduce la arbitrariu, lipsa de transparenta si ar putea fi de natura sa nu garanteze asigurarea performantei in sistemul de educatie pentru studiile doctorale.

 

Art. unic pct. 5 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 5 din Legea  nr. 1/2011) prevede ca in baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau o alta agentie de asigurare a calitatii, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior (EQAR), propune Ministerului Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice acordarea sau, dupa caz, retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Sub aspectul aplicabilitatii normei, semnalam ca in prezent nu exista o metodologie care sa reglementeze modul in care agentiile membre EQAR isi desfasoara activitatea in Romania, ceea ce poate conduce la blocaje provocate de verdicte contradictorii intre ARACIS si agentia externa.

 

Art. unic pct. 6 din legea transmisa la promulgare (art. 158 alin. 7 din Legea nr. 1/2011) modifica organizarea scolilor doctorale. Astfel, scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza prin hotararea senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane. Se reglementeaza astfel o noua structura, respectiv senatul universitar al IOSUD, careia ii sunt atribuite prerogative semnificative cu privire la: organizarea scolilor doctorale; acordarea calitatii de coordonator de doctorat prin atestatul de abilitare; stabilirea cerintelor pentru elaborarea tezei de doctorat; constituirea unor comisii cu rol stiintific care sa verifice respectarea procedurilor si a standardelor de calitate si etica profesionala pentru fiecare teza de doctorat; acordarea sau neacordarea titlului de doctor. Or, desi legea atribuie astfel de competente senatului universitar al IOSUD, ea nu precizeaza natura juridica a acestui organism, componenta, procedura de selectare a membrilor si de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor in cadrul senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum si raporturile sale cu structurile de conducere din cadrul universitatilor. In absenta unor astfel de reglementari, se creeaza incertitudine cu privire la aplicarea unitara a prevederilor acestei legi si risca sa fie incalcat principiul securitatii juridice, principiu ce reclama ca normele sa fie cunoscute si intelese, iar pentru a fi intelese, trebuie sa fie suficient de precise si previzibile. In plus, consideram ca prevederile art. 158 alin. (7) ar trebui corelate si cu cele ale art. 158 alin. (8) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 (nemodificate prin legea transmisa la promulgare) care prevad ca IOSUD are alte structuri de conducere, diferentiind-o ca statut de universitate.

 

Similar, prin art. unic pct. 9-11 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 41 si 42, art. 168 alin. 5 si art. 168 alin. 51-55 din Legea nr.1/2011) se introduc noi prevederi referitoare la senatul universitar al IOSUD, creandu-se astfel confuzie la nivelul competentelor structurilor de conducere in invatamantul superior. Totodata, se instituie la nivelul fiecarei IOSUD comisii cu rol stiintific, ce verifica respectarea procedurilor si standardelor de calitate si etica profesionala pentru fiecare teza de doctorat. In urma verificarii fiecarei teze de doctorat, comisia cu rol stiintific elaboreaza un raport, pe care il prezinta senatului universitar. Or, structura, componenta, procedura de selectare a membrilor acestor comisii, precum si natura juridica si efectele juridice ale raportului intocmit nu sunt reglementate in lege, ceea ce poate conduce la o aplicare neunitara a legii si ar afecta principiul securitatii juridice.

 

Prin art. unic pct. 11 din legea transmisa la promulgare (168 alin. 51-55 din Legea nr. 1/2011) se modifica procedura obtinerii titlului de doctor. Potrivit dispozitiilor in vigoare din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, obtinerea titlului de doctor presupune parcurgerea mai multor etape: sustinerea tezei in sedinta publica in fata comisiei de doctorat; evaluarea si deliberarea comisiei de doctorat asupra calificativului pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat; propunerea de catre comisie a acordarii titlului de doctor; inaintarea propunerii comisiei de doctorat catre CNATDCU spre validare; propunerea CNATDCU adresata ministrului educatiei de acordare a titlului de doctor; acordarea titlului de doctor de catre ministrul educatiei prin ordin. In urma modificarilor din legea transmisa la promulgare, comisia de doctorat va propune senatului universitar al IOSUD acordarea titlului de doctor, senatul va acorda acest titlul prin hotarare, iar rectorul va elibera diploma. Desi aparent se simplifica procedura, in fapt se elimina garantiile institutionale prin care se poate realiza controlul privind respectarea cerintelor procedurale si de calitate prevazute in programul de cercetare stiintifica. Astfel, se ajunge in situatia in care structura administrativa care a stabilit cerintele de elaborare a tezei de doctorat, procedurile si standardele de calitate si etica profesionala pentru tezele de doctorat si care a acordat calitatea de conducator de doctorat prin atestate de abilitare este aceeasi care acorda si titlul de doctor. Or, o asemenea reglementare nu ofera suficiente garantii de impartialitate cu privire la procedura acordarii titlului de doctor, fiind eliminate filtrele de control prevazute in Legea nr. 1/2011, respectiv CNADTCU si Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice.

 

Totodata, in cadrul aceluiasi punct al legii se prevede ca rectorul elibereaza diploma de doctor in baza hotararii senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane de acordare a titlului de doctor. Apreciem insa ca aceasta prevedere este neclara, intrucat in cadrul Academiei Romane nu exista functia de rector, ceea ce ar duce la dificultati in cadrul procedurii de eliberare a diplomelor de doctor de catre aceasta institutie. Din aceasta perspectiva, apreciem ca pentru functionalitatea normelor era necesara o corelare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Romane cu completarile aduse Legii nr. 1/2011 prin legea transmisa la promulgare. In plus, in cazul in care IOSUD este format din consortii universitare sau prin parteneriate intre institutii de invatamant superior si unitati de cercetare - dezvoltare, nu este clar ce senat universitar ar decide acordarea titlului de doctor.

 

In ceea ce priveste renuntarea voluntara la titlul de doctor, prin completarile aduse la art. unic pct. 11 si 13 din legea transmisa la promulgare (168 alin. 51-55  si art. 168 alin. 72 din Legea nr.1/2011), nu este clarificat statutul lucrarii de doctorat, odata cu renuntarea autorului acesteia la titlul de doctor si nici efectele ce se vor produce in planul raporturilor de munca. Totodata, norma poate afecta activitatea structurilor abilitate sa analizeze suspiciunile de plagiat si poate duce la imposibilitatea aplicarii legii prin simpla renuntare la titlu, structurile care pot dispune sanctiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavand baza legala pentru a actiona.

 

La art. unic pct. 13 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 72 din Legea nr. 1/2011) se  prevede ca actul administrativ constatator al titlului stiintific se anuleaza de la data emiterii actului de revocare si produce consecinte doar pentru viitor. In opinia noastra, aceasta reglementare vine in contradictie cu dispozitiile art. 1461 din Legea nr. 1/2011 (introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 si nemodificate), potrivit caruia diploma de doctor inceteaza sa mai produca efecte juridice din momentul comunicarii dispozitiei de retragere a titlului. Avand in vedere importanta momentului de la care actul de revocare produce efecte juridice, apreciem ca se impune reanalizarea acestor prevederi in vederea corelarii dispozitiilor mentionate.

 

Art. unic pct. 15 din legea transmisa la promulgare (art. 168 alin. 9 din Legea nr. 1/2011) elimina obligativitatea publicarii tezelor pe o platforma nationala, accesibila publicului larg, incalcandu-se astfel principiul transparentei si accesibilitatii. Totodata, scade probabilitatea ca regulile sa fie respectate in mod omogen de catre institutiile organizatoare de studii universitare de doctorat.

 

Art. unic pct. 17 din legea transmisa la promulgare (art. 170 din Legea nr. 1/2011) reglementeaza cu privire la retragerea titlului de doctor/atestatului de abilitare acordate prin ordin al ministrului. Aceasta norma are in vedere numai titlurile acordate, fara insa sa reglementeze cu privire la posibilitatea retragerii titlurilor de doctor ce vor fi acordate potrivit noii legi. In aceste conditii, intrarea in vigoare a pct. 17 in forma prevazuta de legea transmisa la promulgare ar putea genera dificultati in aplicare.

 

 Totodata, apreciem ca prevederile potrivit carora IOSUD anuleaza diploma in baza ordinului ministrului de retragere a titlului de doctor/atestatului de abilitare contravin art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, in sensul ca anularea unui act administrativ intrat in circuitul civil poate fi dispusa numai de instanta de judecata. De asemenea, subliniem faptul ca aceasta contradictie subzista si in raport de dispozitiile art. 146 din Legea nr. 1/2011, care reglementeaza posibilitatea rectorului de a anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara.

 

Interventia legislativa operata in cadrul art. 170 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 (art. unic pct. 17) prevede, totodata, ca in ceea ce priveste cercetarea, formularea propunerii comisiei de etica a IOSUD de retragere a titlului de doctor/atestatul de conducator de doctorat acordate prin ordin al ministrului educatiei si anularea diplomei se pot realiza in baza legislatiei in vigoare la data acordarii titlului. Din modul in care legiuitorul a ales sa reglementeze aplicarea in timp a legii, se pot identifica mai multe probleme. Astfel, caracterul supletiv al normei va conduce la solutii diferite in practica. Pe de alta parte, optiunea pentru aplicarea legii in vigoare la data acordarii titlului lipseste de efecte art. 170 alin. (7) in forma din legea transmisa la promulgare. Nu in ultimul rand, in sine, redactarea unei norme supletive pune in discutie eficienta sanctiunii pentru nerespectarea standardelor de etica profesionala.

 

Prin art. unic pct. 21 din legea transmisa la promulgare (art. 300 alin. 5 din Legea nr. 1/2011) se elimina rolul CNATDCU in organizarea si validarea abilitarilor, deciziile devenind atributul exclusiv al senatului universitar/Prezidiului Academiei Romane. Dupa cum am subliniat anterior, o asemenea prevedere ar putea genera lipsa de transparenta si cresterea numarului de conducatori de doctorat, cu pierderea unui filtru obiectiv cu privire la asigurarea standardelor de calitate.

 

Prin art. unic pct. 22 din legea transmisa la promulgare (art. 318 din Legea nr. 1/2011) se completeaza sanctiunile care pot fi aplicate de catre comisia de etica universitara. Dintre acestea, apreciem ca cea prevazuta la art. 318 lit. f) - respectiv interzicerea, pentru o perioada determinata, a accesului la finantarea din fonduri publice destinata cercetarii-dezvoltarii - vine in contradictie cu normele ce permit accesul la finantarea din fonduri publice, acces facilitat de stat, si care nu poate fi limitat de catre comisia universitara.

 

Semnalam ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 nu clarifica situatia tezelor de doctorat aflate in prezent spre analiza la CNATDCU si nici pe cea a candidatilor care au sustinut teza, insa nu li s-a acordat inca titlul prin ordin al ministrului educatiei, motiv pentru care consideram ca se impune introducerea unor dispozitii tranzitorii.

 

Fata de argumentele expuse mai sus si avand in vedere competenta legislativa exclusiva a Parlamentului, va solicitam reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011."

 

Modificarile la aceasta lege au fost puternic sustinute de PSD, prin Ecaterina Andronescu, presedinta Comisia de Invatamant si Mihnea Costoiu, rectorul Universitatii Politehnica si senator PSD.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22