Pe aceeași temă
Guvernul Dăncilă a deblocat joi 29 de angajări la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, o instituție condusă de fostul președinte, Emil Constantinescu, și înființată la inițiativa lui Călin Popescu Tăriceanu. Deblocarea posturilor are loc într-un an în care toate angajările de bugetari sunt blocate după o decizie a Guvernului Tudose. Institutul Levantului e considerat o sinecură politică pentru fostul președinte Constantinescu, dezvăluie G4Media.ro
Angajările în autoritățile și instituțiile publice sunt blocate până la sfârșitul anului 2018, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului 90 din decembrie 2017, scrie jurnalistul Dan Tapalagă pe G4Media.ro
Înființarea Institutului Levantului s-a lovit de opoziția Guvernului Cioloș, a președintelui Klaus Iohannis – care a retrimis legea la Parlament pentru revizuire, dar și de opoziția fostului vicepreședinte al Academiei Române, Victor Spinei. Argumentele împotriva institutului au mers de la lipsa specialiștilor români în domeniu până la inadecvarea surselor de finanțare.
O poziție dură a avut-o senatorul USL Vlad Alexandrescu, care, în timpul dezbaterilor din Comisia de Cultură, a calificat institutul drept “o sinecură”.
Institutul pentru Studiul Levantului, condus de Emil Constantinescu (profesor de geologie) se află în subordinea Senatului, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Obiectul de activitate al institutului este “extinderea cercetărilor științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, nordul Africii, Balcani, Caucaz) (…); promovarea dialogului între popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioși și tânăra generație”.
Din Consiliul Consultativ al Institutului fac parte figuri controversate precum Răzvan Theodorescu (șeful TVR în timpul mineriadei din iunie 1990), Andrei Marga, Daniel Barbu și Puiu Hașotti.
Ce spunea în 2016 academicianul Victor Spinei despre Institut: “Oportunitatea unui astfel de institut la nivelul actual al potențialului științific național nu ni se pare justificată, întrucât centrele de cercetări academice, universitare și muzeale din România nu dispun în momentul de față decât de un număr foarte redus de autentici specialiști capabili să abordeze cu competență problemele complexe legate de civilizația Levantului, iar aceștia sunt aproape în totalitate ajunși la o vârsta înaintată. Precizam ca pentru o tratare doctă a chestiunilor respective este nevoie de arabiști, turcologi, bizantiniști, semitologi, politologi etc. cu preocupări statornice în domeniu, specializați în centre științifice autorizate din Orient sau Occident, cu atât mai mult cu cât tematica avută în vedere de inițiatorii ISACCL nu se regăsește decât cu totul tangențial în programele studiilor universitare din România”.
