Pe aceeași temă
Guvernul Orban ia în calcul angajarea răspunderii pe patru modificări care vizează legi referitoare la justiție, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Potrivit acestora, este vorba despre abrogarea recursului compensatoriu, desființarea Secției Speciale, modificarea prevederilor referitoare la perioada de formare de la Institutul Național al Magistraturii, precum și cele referitoare la reducerea vârstei de pensionare a magistraților.
Conform G4Media.ro, care citează surse liberale, este posibil ca PSD să forțeze abrogarea recursului compensatoriu în Parlament. Dacă Guvernul Orban va decide, totuși, să-și angajeze răspunderea pe pachetul de legi, această mutare ar putea fi contracarată printr-un atac la Curtea Constituțională sau printr-o moțiune de cenzură.
În cazul unui atac la Curtea Constituțională, care ar putea stabili un termen de judecată abia anul viitor, unele prevederi, cum este cea referitoare la reducerea vârstei de pensionare la 20 de ani de activitate, riscă să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, potrivit legii. În această situație, Guvernul ar intenționa să recurgă la soluția ordonanței de urgență.
În ce privește reducerea vârstei de pensionare la 20 ani, majoritatea parchetelor și instanțelor din România au votat în cadrul Adunărilor Generale menținerea acestei prevederi introduse în legile justiției de majoritatea PSD-ALDE.
Președintele Klaus Iohannis, prezent luni dimineață la ședința Biroului Politic Național al PNL, a declarat în deschiderea lucrărilor că după victoria în alegeri, autosuficiența ar fi o greșeală și a subliniat că dorește „o Românie fără PSD în conducere”. Președintele a menționat că sunt foarte multe solicitări de la români și de la societatea civilă, precizând că se discută în spațiul public despre legile justiției, alegerea primarilor în două tururi, recursul compensatoriu, bugetul și toate aceste lucruri trebuie rezolvate de PNL.
„În campanie m-am întâlnit cu foarte mulți români. M-am întâlnit direct cu zeci de mii de români cu care am discutat despre implicarea în politică. Concluzia finală a fost: dl președinte vă rugăm să ne scăpați de PSD. Poate sună un pic dur, dar asta a fost concluzia și cu asta am câștigat alegerile prezidențiale. Să nu așteptați de la mine o schimbare de atitudine”, a transmis Iohannis conducerii PNL.
Întrebat despre abrogarea legii recursului compensatoriu, președintele a replicat: „Toate vor fi rezolvate la momentul oportun, care va veni destul de repede. Prima dată să rezolvăm lucrul care e cel mai urgent, bugetul. După aceea ne putem gândi și la celelalte chestiuni care sunt foarte importante”.
Vizate și OUG 114 și pensiile speciale
HotNews.ro scrie că Guvernul Orban pregătește și un al doilea pachet legislativ pentru care să-și asume răspunderea care să vizeze domeniul economic, în principal modificarea OUG 114.
Recent, premierul Ludovic Orban a invocat posibilitatea asumării răspunderii Guvernului pentru corectarea OUG 114.
„Sunt în lucru avem două variante. OUG 114 este în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi avem două variante: să ne înţelegem cu partenerii se degajăm o majoritate, astfel încât să trecem pe cale parlamentară - asta este soluţia care, din punctul meu de vedere este cea mai bună. Dacă nu vom putea conveni să punem în practică această discuţie cât mai repede posibil, ne gândim cel mai probabil la o angajare a răspunderii, dar preferăm, încă o dată vă spun, să stabilim cu partenerii noştri care au votat învestirea Guvernului o formulă comună pe care să o sprijinim şi să reuşim să o trecem prin Camera Deputaţilor”, a precizat Orban, la o dezbatere organizată de cursdeguvernare.ro.
În același pachet economic, ar urma să vină cu modificări și în cazul pensiilor speciale. În acest moment se discută pe variantele unor impozitări, plafonări sau eliminări în cazușl în care legea permite. În calcul nu sunt însă luate pensiile magistraților, unde Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens, și pensiile militare, mai susține HotNews.ro, citând surse liberale.
La finalul lunii septembrie, legea de impozitare a pensiilor speciale, inițiată de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptată de Senat. Actul normativ este acum la Camera Deputaților, decizională în acest caz. Impactul bugetar estimat pentru anul viitor este de jumătate de miliard de lei.
Legea prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede și taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate.
Pensiile care vor fi impozitate potrivit actului normativ:
pensiile de serviciu de la Curtea Constituționale, Curtea de Conturi, ale judecătorilor și procurorilor, personalului auxiliar din instanțe și de la INEC, funcționarilor publici parlamentari, personalului aeronautic, personalului corpului diplomatic și consular
indemnizațiile pentru limită de vârstă ale senatorilor și deputaților și cele prevăzute de Codul Administrativ
pensiile militare: MApN, MAI și SRI
indemnizațiile foștilor șefi de stat
****
Vicepremierul Raluca Turcan a declarat dumincă că Guvernul îşi va angaja răspunderea, în maximum două săptămâni, pentru abrogarea recursului compensatoriu, dacă nu va fi realizată prin modificarea legii de către Parlament.
Și președintele PLUS, Dacian Cioloș, a afirmat vineri că, în urma întrevederii pe care a avut-o, împreună cu Dan Barna, cu premierul Orban, acesta din urmă a spus că nu exclude ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe unele proiecte importante.
Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, anunțase joi că guvernul nu va abroga prin OUG legea recursului compensatoriu votată de PSD, ALDE și UDMR. Declarația a strârnit un val de critici, dat fiind că abrogarea recursului compensatoriu a fost una dintre principalele promisiuni ale PNL în campanie.
Asumarea răspunderii
Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
