Pe aceeași temă
''Guvernul susţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, atunci când proiectul de lege a apărut în dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult – acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege'', a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Introducerea distincţiei cu privire la consumator este un pas înainte, a mai spus el, ''cum este un pas şi aprobarea plafonului de 150.000 de euro. Dar sunt doar doi paşi. Probabil sunt necesari mai mulţi'', a susţinut Dan Suciu.
În şedinţa de guvern au fost discutate, miercuri, punctele de vedere ale mai multor ministere. ''Sunt nuanţate aceste puncte de vedere în funcţie de specificul fiecărui minister în parte'', a adăugat el.
Ministerul Justiţiei a subliniat o serie întreagă de deficienţe procedurale, printre care faptul că nu se face distincţie între cei care nu pot şi cei care nu vor să plătească, în vreme ce ministerul de Finanţe are amendamente precum gradul de îndatorare şi limita de creditare.
''Consideră ministerul de Finanţe că extinderea programului şi la creditele acordate prin Prima Casă nu ar fi benefic din perspectivă socială. Cei care au accesat Prima Casă nu par a fi, cel puţin din datele noastre, grevaţi de probleme sociale. Rata de neperformanţă este extrem de mică, undeva la 0,04%. Asta înseamnă că nu întrevedem cazuri sociale acolo'', a explicat Dan Suciu.
***
Senatorii au adoptat, cu unanimitate, luni, proiectul legii dării în plată. De aici, legea merge la dezbatere în Camera Deputaților, ca for decizional.
Legea, care a provocat multiple controverse în spațiul public, prevede posibilitatea ca persoanele care au credite de locuințe să cedeze bunurile ipotecate către bănci, în cazul în care nu mai au bani să achite imprumutul făcut.
Comisia Europeană nu apreciază legea
Legea darii in plata, in forma sa actuala, reprezinta un risc sistemic pentru sectorul bancar și un risc major pentru macroeconomie, și poate avea un impact negativ asupra cererii interne, considera Comisia Europeană, în Raportul de tara pentru 2016.
"Un risc major de inregistrare a unei tendinte descendente a evolutiilor macroeconomice este eventuala punere in aplicare a legii privind darea in plata, in forma sa actuala. Astfel, cum a fost aprobata initial de Parlament, legea reprezinta o provocare serioasa la adresa stabilitatii sectorului bancar si ar putea avea un impact negativ asupra cererii interne, precum si asupra increderii consumatorilor si a investitorilor", se arata in Raportul de tara al Romaniei pentru 2016, document de lucru al serviciilor Comisiei Europene.
"Daca va fi adoptata din nou de catre Parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic pentru intregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii", subliniaza raportul.
Legea atrage criticile BNR
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a criticat dur Legea dării în plată și modul în care este promovată aceasta, ea fiind calificată de susținătorii săi drept o lege a haiduciei, o lege economică sau una a eliberării din sclavie, ceea ce a dus la o mare confuzie în societate.
Isărescu a amintit că în anul 1991, când a fost organizată la Bucureşti prima licitaţie valutară, oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, când există o mare confuzie în societate, precum şi o avalanşă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentând că libertate fără responsabilitate "nu prea merge".
"Atmosfera faţă de '91 nu este îmbunătăţită din acest punct de vedere şi trebuie să recunoaştem acest lucru", a mai spus guvernatorul.
