Pe aceeași temă
„Eu sau unul dintre noi, din Guvern, va ataca acest proiect, dacă va trece aşa cum e. Până acum, Guvernul a atacat cam toate proiectele care prevăd creşteri de cheltuieli fără o bază bugetară”, le-a spus Costin Borc membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK), reuniţi într-o şedinţă marţi seara, la Bucureşti. Vicepremierul a precizat că nici această lege – a salarizării – nu e însoţită de precizarea surselor financiare din care se vor susţine măsurile prevăzute. „A arăta doar bugetul de stat ca sursă de finanţare nu este o abordare serioasă”, le-a spus viceprim ministrul Costin Borc (foto) investitorilor germani, citat de Mediafax.
Punctul de vedere al lui Borc e sustinut de ministrul Finantelor
Şi ministrul Finanţelor, Anca Dragu, s-a pronunţat împotriva legii salarizării, cu acelaşi argument al lipsei unei baze financiare. „Estimăm un deficit bugetar de peste 3% din PIB, dacă nu se decide reducerea altor cheltuieli. Ar trebui să vedem când iese acest proiect şi vom vedea apoi ce facem”, a spus marţi, la Parlament, ministrul Finanţelor.
Anca Dragu a amintit că, potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, adoptată în 2010, „cu 180 de zile înainte de alegeri nu pot creşte cheltuielile salariale şi nu pot fi luate măsuri care să conducă la aceste cheltuieli”. „Prevederile spun clar că orice cheltuială trebuie docunentată şi însoţită de sursa de venit. E vorba de responsabilitate fiscal-bugetară şi este vorba de mai multe iniţiative legislative votate în ultima perioadă”,.
Premierul Ciolos avertizeaza asupra pericolului de a ne intoarce la situatia din 2010
Premierul Dacian Ciolos declara marti dimineata, intr-un interviu pentru ziarul Adevarul, ca masurile votate de Parlament in ultimele luni au un impact de 9 miliarde de lei asupra bugetului si a atras atentia ca "riscam sa ajungem in situatia din 2010.
"Am vrut sa facem mariri de salarii cu cap, gandite, care sa rezolve disfunctionalitati de tratament intre diferite categorii de angajati, altfel riscam sa ajungem in aceeasi situatie ca in 2010, cand s-au votat majorari consistente ce nu au putut fi aplicate", a spus Ciolos. .
"Amintiti-va de 2010. Legea 284 a salarizarii care, la fel, a fost votata cu mariri foarte consistente care nu s-a putut aplica apoi. Riscam sa ajungem in aceeasi situatie cu lega salarizarii unitare daca ea va fi vreodata votata", a avertizat premierul.
Ministrul Muncii: PSD si ALDE voteaza mariri de salarii nefezabile pentru a obtine voturi
Dragos Paslaru, ministrul Muncii din Romania, a criticat din nou, intr-o interventie telefonica la Antena 3, maririle salariale votate de PSD si ALDE, considerand ca aceste actiuni au scopul obtinerii de voturi si ca vor duce la pacalirea cetatenilor romani.
„Guvernul este clar în favoarea unor salarii decente în zona administrației publice și, în planul pe care l-am pus pe masă pentru legea salarizării unitare, am pus o creștere în medie de 30% până în 2021. 14 miliarde de lei pe care le-am calculat, împreună cu Ministerul de Finanțe, ca fiind fezabile cu cheltuielile de personal până în 2021. Ceea ce face în acest moment Parlamentul, de fapt două partide politice din Parlament, PSD și ALDE, este complet iresponsabil, pentru că se crează niște așteptări cum că am putea să avem niște creșteri adiționale care duc la 4,850 miliarde adițional față de Ordonanța 20, ceea ce nu va fi fezabil,” a declarat ministrul Muncii, la Antena 3.
Ministru Muncii a criticat zilele trecute majoritatea PSD/ALDE pentru cresterile salariale pe care le-a adoptat recent in Parlament, considerand ca acestea au fost facute doar pentru a castiga voturi, fara a lua deloc in calcul impactul asupra bugetului.
"Ieri am avut șase ore sumbre, in care in Parlament in comisiile reunite de buget-finante si munca s-a mimat o dezbatere pe o serie de amendamente aduse la OUG20/2016 privind salarizarea in sectorul public. PSD&ALDE au pus pe masa pomeni electorale de cca 3-4 miliarde lei (in plus fata de cele 2,6 miliarde alocate prin ordonanta) la o prima estimare conservatoare, oferind creșteri salariale adiționale si sporuri pentru sănătate, invatamant si o serie de agenții guvernamentale fără vreun calcul de impact sau identificarea sursei de finanțare," a transmis atunci ministrul.
Paslaru considera de asemenea ca "singura soluție corecta este creșterea graduala a salariilor, printr-o lege unitara de salarizare pana in 2021", precizand ca bugetul nu trebuie dus in deriva.
In urma dezbaterilor din Parlament, ministrul a atras atentia asupra legii responsabilitatii fiscale care arata ca cu 180 de zile inainte de alegeri nu ai voie sa maresti salariile, intrebandu-se retoric de ce partidele care formeaza majoritatea parlamentara nu au luat aceste masuri in cei 4 ani pe care i-au petrecut la putere, luandu-le acum, cu cateva saptamani inainte de alegeri.
El i-a criticat de asemenea pe parlamentari ca se joaca cu asteptarile si sperantele romanilor fara a lua in calcul impactul asupra bugetului tarii, cea ce poate duce la mari probleme la nivelul economiei: "Nu am invatat nimic din lectiile trecutului, suntem in aceeasi situatie de pomeni electorale. Luam masuri fara a avea resurse bugetare. Ceva complet nesustenabil", a spus Dragos Paslaru.
Intrebat daca Guvernul va ataca aceasta lege la CCR, ministrul a spus ca spera totusi ca aceasta lege nu va trece de plen.
Iohannis despre populismul electoral al Parlamentului: voteaza majorari pe ultimii doi metri
Presedintele Klaus Iohannis a criticat adoptarea, de catre Parlament, a ultimelor majorari salariale, dezbatute si votate cu o viteza record. El le-a calificat ca simple masuri electorale, riscante prin chiar natura modului in care au fost dezbatute.
Seful statului si-a exprimat dezacordul fata de majorari "votate pe ultima suta, de fapt ultimii doi metri inainte de alegeri" si a atras atentia ca aceste masuri trebuie discutate "asezat".
"E greu sa spui ca esti de de acord cu majorari votate pe ultimii 2 metri inainte de alegeri. Parlamentul a ajuns intr-o zona populista. (...) De asta am zis, de demult, ca in aceste ultime zile ale Parlamentului nu este bine sa discute lucruri care trebuie discutate asezat", a declarat Iohannis.
In schimb, el este de acord cu eliminarea unor taxe dar dezaproba din nou modul in care au fost eliminate cele 102 taxe iar eliminarea taxei radio - tv, crede seful statului, este o masura care nu se poate face fara o dezbatere publica asupra subiectului si consecintelor sale.
"Este bine sa se renunte la unele taxe, avem prea multe, dar de aici pana la o procedura de ultra urgenta este o cale lunga", a spus Klaus Iohannis.
Intrebat daca va trimite in Parlament spre rexaminare aceste legi, Iohannis a afirmat ca nu intoarce legi "la pausal":
"O lege vine la promulgat, se analizeaza, si de la caz la caz dau un raspuns. In general, promulg legile. Uneori le trimit inapoi in Parlament, alteori le trimit la Curtea Constitutionala".
Majorarile incalca atat Constitutia cat si legea responsabilitatii fiscal - bugetare avertizeaza Laura Stefan - Expert Forum si Augustin Zegrean - fostul presedinte al CCR
Adoptarea de catre deputatii PSD, ALDE si UDMR din comisiile de specialitate a majorarii cu 15% in medie a salariilor din Sanatate si Educatie, in forma sa actuala, incalca practic Constitutia dar si legea responsabilitatii fiscal-bugetare, lucru de asemenea neconstitutional, avertizeaza ziare.com, care citeaza doi experti.
Laura Stefan, expert anticoruptie la Expert Forum, a precizat ca articolul 1 din Constitutia Romaniei prevede, printre altele ca " (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".
"Acest principiu presupune faptul ca pe langa respectarea Constitutiei este obligatorie si respectarea legilor in vigoare la un moment dat. CCR a avut decizii numeroase in care a declarat neconstitutionale anumite acte normative pentru ca fusesera adoptate cu nerespectarea unor prevederi legale - adica incluse in legi, nu in Constitutie.
Asadar, este posibil ca la o eventuala atacare la CCR acest act normativ sa aiba vulnerabilitati din perspectiva art 1.5 din Constitutie, tocmai pentru ca nu a fost respectata prevederea legala care interzice promovarea actelor normative care conduc la cresteri salariale in sectorul bugetar cu mai putin de 180 de zile inainte de incheierea mandatului guvernului", a declarat Laura Stefan pentru Ziare.com.
De asemenea, aceasta a adaugat ca, in opinia sa, "pe langa aceasta vulnerabilitate, legea despre care discutam este analizabila si din perspectiva art 138.5 din Constitutie - (5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare".
In plus, "in lipsa indicarii sursei de finantare pentru aceste cresteri salariale se poate pune sub semnul intrebarii constitutionalitatea legii", a subliniat Laura Stefan.
Si Augustin Zegrean, fostul presedinte al Curtii Constitutionale, este de aceeasi parere.
"Curtea de multe ori a solutionat astfel de situatii: art. 5 lin 1 din Constitutie spune ca in Romania respectarea legilor este obligatorie. Deci si Parlamentul trebuie sa respecte legea. Mai este vorba si despre art. 138 din Constitutie, care spune ca orice lege care presupune modificarea bugetului trebuie sa arate sursa de finantare. Cineva trebuie sa atace legea la Curtea Constitutionala si Curtea stie ce are de facut", a declarat acesta pentru Ziare.com.
Intrebat cine poate ataca legea la CCR daca ea va fi adoptata totusi de Parlament, Augustin Zegrean a facut trimitere la art. 146 din Constitutie, potrivit caruia cei in masura sa faca acest lucru sunt presedintele Romaniei, Guvernul, un anumit numar de senatori si deputati, presedintii camerelor parlamentare, Inalta Curte sau Avocatul Poporului.
Pe de alta parte, intrebat ce se intampla daca, din ratiuni electorale, nu ataca nimeni legea la CCR, Augustin Zegrean a raspuns: "Ramane lege".
De altfel, fostul presedinte al Curtii spune ca nu ar fi o premiera.
"Sigur ca sunt foarte multe legi care se bat cap in cap in Romania si asta incurca foarte mult lucrurile. Fie uita sa abroge, fie spun 'orice dispozitie contrara se abroga', formula uzitata dar care da nastere la multe interpretari si confuzii. (...) Dar in cazul de fata ei nu pot sa abroge dispozitia despre care vorbiti, care e obligatorie. Ea nu se poate scoate", a subliniat acesta.
***
Pe langa majorarile cu 15% a salariilor din Sanatate si Educatie, inclusiv pentru personalul administrativ, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.
Aceste comisii au adoptat o serie intreaga de amendamente la ordonanta privind salarizarea prin care se acorda mariri de salarii la angajatii de la Casa Nationala de Asigurari, se calculeaza sporurile la salariul actual si nu la cel din 2009 pentru personalul din domeniul Sanitar, se majoreaza cu 15% salariile intregului personal din educatie precum si celui care lucreaza in asistenta sociala.
Trecuta rapid prin comisiile din Camera Deputatilor, legea privind majorarile salariale ar urma sa intre la votul in plen cel mai probabil luni.
Daca proiectul va fi adoptat si nu va fi contestat la CCR, proiectul ajunge la promulgare la presedintele Klaus Iohannis. El insusi poate sesiza Curtea sau il poate trimite la Parlament pentru reexaminare.
