Pe aceeași temă
Potrivit recomandării făcute de Ministerul Justiției, propunere de Hotărâre de Guvern pusă în dezbatere publică astăzi, în arhiva Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) se regăsesc trei tipuri de documente care ar trebui inventariată de o comisie special constituită în acest sens, conform digi 24.ro.
Documentele, în funcție de caracterul lor, sunt împărțite în trei categorii și vor fi predate după cum urmează:
- dosarele de personal ale foștilor angajați ai D.G.P.A. identificate în arhivă se predau, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către Administrația Națională a Penitenciarelor,
- documente identificate ca având valoare istorică se predau către Arhivele Naționale;
- documentele clasificate, respectiv acele documente pentru care s-a dispus distrugerea, se predau structurii de securitate a Ministerului Justiției.
În prezent, arhiva fostei D.G.P.A. (Direcția Generală de Protecție și Anticorupție) se află, sub sigiliu, în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde „atât dosare de personal, cât şi alte documente specifice”.
Ministerul Justiției precizează că, de la data desfiinţării D.G.P.A. şi până în prezent, „au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei o serie de solicitări fie din partea societății civile – de clarificare a acestui aspect, fie din partea unor justiţiabili - motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziţie a unor documente din arhiva fostei D.G.P.A., fără ca aceste solicitări să poată fi legal soluţionate, la acel moment, datorită lipsei de temei legal cu privire la instituţia competentă să desigileze şi să inventarieze, respectiv să predea documentele acestei arhive ori să realizeze copii ale acestor documente”.
„Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiţiei s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeaşi valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justiţiabili şi distribuirea, respectiv predarea documentelor către autorităţile competente”, a precizat Ministerul Justiției.
Din comisie ar trebui să facă parte șapte membri, propuși de președinții instituțiilor din care fac parte, care să își încheie activitatea după șase luni de la formarea comisiei. Astfel, doi reprezentanți din partea Ministerului Justiţiei, doi reprezentanți ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, desemnați de către ministrul justiţiei, dintre care cel puțin unul cu responsabilități în păstrarea actelor sau documentelor în arhivă și unul cu responsabilități în gestionarea informațiilor clasificate. Apoi, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, și un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Cine a fost SIPA
În 1991, Mircea Ionescu Quintus, ministrul de Justiție din guvernul Stolojan, a înființat Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Scopul era urmărirea și controlul infracțiunilor grave din penitenciare. În 1997, sub mandatul ministrului Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.
În 2004, din cauza scandalurilor declanşate de presă, care relevau că la vârful SIPA au fost numiți foști lucrători ai Securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) și, pentru prima dată, această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.
La începutul anului 2006, ministrul justiției Monica Macovei a desființat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.
Despre SIPA s-a spus, în numeroase rânduri, adesea că făcea dosare politice şi supraveghea viaţa privată a magistraţilor, pentru a-i şantaja.
În anul 2007, istoricul Marius Oprea afirma că DGPA şi-a depăşit atribuţiile, adunând informaţii compromiţătoare despre magistraţi, ziarişti şi lideri ai societăţii civile.
