Hans Klemm critica Legea Defaimarii: Interzice ofensele cu pretul libertatii de exprimare

Vlad Toma | 15.02.2016

Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucuresti, a transmis astazi, intr-o declaratie de presa, ca o societatea democratica sanatoasa implica protejarea libertatii de exprimare, aratand de asemenea ca exprimarea ofensatoare nu trebuie interzisa cu pretul libertatii de exprimare.

Pe aceeași temă

 

Referitor la proiectul legislativ cu titlul "Proiect de Lege privind promovarea demnitatii umane si tolerantei fata de diferentele de grup", politica Guvernului Statelor Unite ale Americii este clara. Protejarea libertatii de exprimare, chiar si in cazurile in care exprimarea aleasa ofenseaza, este un aspect fundamental al unei societati democratice sanatoase.

 

Condamnam discriminarea si ura, dar in acelasi timp ne opunem legilor care interzic exprimarea ofensatoare cu pretul libertatii de exprimare. Asa cum a declarat presedintele Obama: "Cea mai puternica arma impotriva discursului instigator la ura nu este reprimarea, ci libertatea de exprimare, voci ale tolerantei care se ridica impreuna impotriva bigotismului..." se arata intr-o declaratie de presa postata pe site-ul ambasadei SUA in Romania.

 

Reglementări aduse de noua lege

 

Liviu Dragnea justifica necesitatea noii legi în contextul noilor “provocări multiculturale”, a unor "tensiuni și atitudini radicale" apărute în urma crizei refugiatilor, materializate într-o "creștere a tensiunile sociale, între etnii sau față de minorități," legea încercând să sprijine "libera exprimare, respectul reciproc si demnitatea umană".

 

Potrivit textului proiectului, defăimarea socială este "fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă ân situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social", în timp ce grupul social este considerat a fi o "categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnica, limbă maternă, tradiții culturale, orientare sexuală, origine socială, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA." Legea mai arată că "persoana care se consideră vizată de defăimare socială poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare defăimării sociale sau anularea situației create prin discriminare" într-un termen de "3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei."

 

Proiectul prevede de asemenea înființarea unui Departament pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței, în subordinea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, acesta având sarcina de a elabora și gestiona programe și Ghiduri de bune practici pentru promovarea demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup în administrația publică, poliție, armată etc. In expunerea de motive se arăta de asemenea că "propunerea legislativă are drept scop crearea unor mecanisme de promovare a valorilor privind demnitatea umana și toleranța față de diferențele de grup" în educație și mass-media.

 

Societatea civilă a cerut retragerea proiectului

 

După adoptarea de către Senat, legea a creat reacții virulente în societatea civilă.

 

Organizațiile neguvernamentale Expert Forum, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social și Centrul Român pentru Politici Europene au adresat deputaților, în luna octombrie, o scrisoare deschisă, prin care le cer să respingă proiectul, aceleași organizații inițiind și o petiție online intitulată NU legii anti-defăimare socială.

 

ONG-urile consideră inacceptabil ca o lege cu implicații majore asupra libertății de exprimare să fie aprobată fără o dezbatere argumentată și o consultare publică reală și apreciază că legea poate fi folosită ca instrument de intimidare a vocilor incomode din presă și societatea civilă.

 

În condițiile ambiguităților privind definițiile, este neclar dacă, de exemplu, legea nu ar permite amendarea cu sume usturătoare a unui jurnalist sau om obișnuit care scrie în spațiul public despre un partid ca având mai mulți corupți decât alții sau despre parlamentari ca votându-și în grup pensii speciale“, se arată în scrisoarea deschisă a celor patru organizații.

 

Alte șapte organizații de media, printre care Active Watch, APADOR-CH, CRJI și SAR au cerut nu corectarea proiectului de lege în Camera Deputaților, ci „retragerea imediată“, întrucât, pe lângă definițiile vagi, instituie un alt organism de sancțiune care nu respectă standarde de independență, transparență și minime garanții procesuale.

 

Liviu Dragnea apără legislația privind defăimarea: Nu îngrădeste libertatea de exprimare

  

Noua lege a toleranței vine în completarea ordonanței privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Ea nu anulează această lege și nici nu supra-reglementează domeniul drepturilor. Astfel, legislația nu doar permite, ci și garantează libertatea de exprimare.

 

Ordonanța, pe care – repet - noua lege nu o anulează, garantează dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, precum și dreptul la opinie și exprimare. Articolul 2, alineatul 8 stipulează că prevederile ordonanţei (care au efect și asupra celorlalte reglementări având același obiect) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la liberă exprimare, opinie şi la informaţie. Deci, liber la criticat politicieni și oameni de afaceri! Totuși, pentru a nu exista nici un fel de suspiciuni, discriminarea pe baza apartenenței politice și a averii a fost eliminată din textul legii, așa cum a fost el adoptat de comisiile de la Senat.

 

Repet, legea toleranței este complementară ordonanței privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Articolul 2, alineatul 10 din această ordonanță stipulează că eliminarea formelor de discriminare se realizează prin prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor măsuri afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea şanselor. Legea toleranței insituie aceste măsuri pozitive pentru protejarea demnității. Astfel, cadrele didactice, ca și instituțiile din administrația publică vor promova demnitatea umană și toleranța. De asemenea, mijloacele de comunicare publice (televiziunea publică, Radio România și Agerpres) vor include programe pentru promovarea toleranței față de diferențele de grup în cuantum de minim 1% din totalul timpului de transmisie. Legea nu instituie nici un fel de obligații pentru instituțiile private de presă și nici pentru deținătorii de conturi pe rețelele sociale online”, precizează șeful PSD pe Facebook.

 

***

 

Legea defăimării a fost  discutată saptamana trecuta în plenul Camerei Deputaților, pentru a primi votul final, acesta fiind amanat in cele din urma pentru o săptămâna.

 

Proiectul de lege nu a putut fi votat saptamana trecuta, așa cum era programat pe ordinea de zi, plenul Camerei Deputaților fiind suspendat după trei ore de scandal pe chestiuni procedurale.

 

Liberalii au cerut scoaterea proiectului de pe ordinea de zi, invocând faptul că raportul comisiei de specialitate a fost emis cu o zi inainte și nu a fost suficient timp pentru studierea raportului.

 

Reprezentanții PSD au explicat că a devenit cutumă ca proiectele de lege să intre rapid în dezbaterea plenului după ce sunt avizate de către comisii.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22