Pe aceeași temă
Proiectul a fost adoptat cu 269 voturi "pentru" si 161 "impotriva" -republicanii: 174 voturi "pentru", 66 "impotriva", iar democratii- 95 voturi "pentru", 95 "impotriva".
Barack Obama l-a trimis, luni, in fata democratilor, pe vicepresedintele american Joe Biden, pentru a oferi explicatii si a raspunde nelamuririlor legate de unele concesii facute de catre presedintele american. "Am incredere in adoptarea proiectului de lege", a afirmat Biden, dupa intalnirile sale cu democratii.
Dupa ce mult timp a insistat asupra unui plan care sa aduca bugetului SUA noi venituri fiscale, in special prin impozitarea celor mai bogati, Obama a trebuit, in cele din urma, sa renunte la aceasta idee. Acorul incheiat duminica nu prevede nici o crestere a impozitelor. "Acest acord reprezinta un sandwich al Satanei presarat cu zahar. Daca veti ridicata painea, nu va va placea ceea ce veti vedea ", a spus congresmenul Emanuel Cleaver, pe Twitter.
Compromisul găsit nemulţumeşte ambele tabere, republicană şi democrată, şi există încă destule zone de umbră deşi nu sunt cunoscute detaliile. Potrivit unui responsabil american, acordul prevede o primă reducere a cheltuielilor bugetare de 1.000 miliarde dolari. O comisie specială bipartită a Congresului va fi însărcinată să găsească - înainte de Thanksgiving, la finele lui noiembrie - diminuări suplimentare de 1.500 miliarde dolari. Planul nu prevede nici o creştere de impozite sub nici o formă, ceea ce irită puternica mişcare ultraconservatoare Tea Party, care cere tăieri drastice a chetuielilor statului federal. Republicanii au obţinut importante tăieri fără a ceda asupra creşterii impozitelor pentru cei foarte bogaţi sau ridicarea nişelor fiscale, denunţate de nenumărate ori de preşedinte.
Comisia ar trebui sa isi finalizeze activitatea pana pe 23 noiembrie. Congresul va suspune votului recomandarile comisiei pe 23 decembrie. In cazul in care comisia nu va conveni asupra a cel putin 1,200 de miliarde dolari in economii sau Congresul respinge constatarile sale, reduceri automate de cheltuieli intra in vigoare in incepand din 2013.
Obama a precizat că acordul va duce cheltuielile federale la cel mai jos nivel din ultimii 60 de ani dar s-a angajat ca să nu decurgă „abrupt", pentru a nu pune în pericol economia ţării care îşi revine greu din criza din 2008, cu o creştere anemică de 1,3% şi un şomaj de 9,2%. În cazul în care nu intervine nici un acord privind reduceri bugetare suplimentare, va intra în funcţiune un mecanism constrângător care va impune automat un anume număr de tăieri, inclusiv pentru Apărare şi programul de sănătate Medicare, pentru persoanele în vârstă. Casa Albă a declarat însă că securitatea socială şi Medicare nu vor fi afectate de aceste reduceri automate. De altfel, asupra acestui punct au stagnat negocierile în ultimele zile.
Chiar dacă cele două partide au făcut concesii pe parcursul negocierilor, poziţiile lor rămân opuse. Pe de o parte, republicanii cer scăderea impozitelor şi reduceri bugetare drastice. Pe de alta, democraţii vor ca rigoarea bugetară să fie însoţită de eforturi fiscale din partea americanilor cei mai bogaţi.
Cifrele sunt totuşi departe de exigenţele exprimate de agenţia de rating Standard& Poor s pentru un plan de reduceri de 4.000 de miliarde în următorul deceniu, care a ameninţat cu degradarea pe termen mediu a notei americane „AAA" dacă sfaturile sale nu sunt urmate. Potrivit analiştilor, nu este sigur că anunţul făcut de Washington, atât de aşteptat, va calma pieţele. Cel mai mare gestionar de active din lume, BlackRock a primit planul cu prudenţă şi a precizat că pieţele „au nevoie de a percepe un drum clar spre reducerea deficitului pentru încurajarea încrederii în dolarul american". „Este esenţial dacă dorim menţinerea notaţiei triplu A a SUA şi încurajarea investiţiilor pe termen lung".
