Și Consiliul Superior al Magistraturii cere întoarcerea legilor Justiției la minister

Dora Vulcan | 27.10.2017

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) declara ca sustine mesajele emise de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de conducerea Parchetului General privind retrimiterea de la Parlament la Ministerul Justitiei a proiectului de modificare a Legilor Justitiei.

Pe aceeași temă

 

 

 

Plenul Consiliului a fost informat de catre ministrul Justitiei, Tudorel Toader, ca proiectul de modificare a Legilor Justitiei a fost transmis direct Parlamentului la solicitarea acestuia si urmeaza să fie valorificat in procedura parlamentara, ca initiativa a Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului.

 

 

"In aceasta situatie, procedura derulata pana in prezent si in cadrul careia Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ la 28 septembrie 2017, asupra proiectului de modificare a Legii nr.303/2004, a Legii nr.304/2004 si a Legii nr.317/2004, apare ca fiind abandonata. O astfel de maniera de abordare a procesului legislativ risca sa il faca lipsit de eficienta si consistenta, ducand in derizoriu un proiect a carui importanta si necesitate sunt recunoscute atat de sistem cat si de societate", spune CSM, într-un comunicat remis presei joi. 

 

In acest context, Consiliul subliniaza necesitatea finalizarii procedurii de legiferare la care s-a angajat Ministerul Justitiei, sens in care sustine mesajele publice emise de presedintele Inaltei Curti si de conducerea Ministerului Public privind retrimiterea proiectului asupra legilor Justitiei, in vederea finalizarii procedurii initial demarate.

 

 

 

Președintele Curții Supreme respinge legile lui Toader și cere returnarea lor la minister 

 

 

Președintele Curții Supreme le cere președinților celor două camere ale Parlamentului să trimită proiectul de modificare a celor trei legi înapoi la Ministerul Justiției, pentru finalizarea prin procedura stabilită inițial.

 

 

 

 „Proiectul legilor justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă. Independenţa şi eficienţa sistemului judiciar au fost exigenţe pe care România a trebuit să le îndeplinească şi, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru a remedia deficienţele reformei sistemului judiciar şi pentru a combate corupţia.

 

 În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă ale mecanismului este nevoie de „o combinaţie de măsuri legislative şi instituţionale. Or, aceasta presupune în primul rând transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispoziţiilor legale în baza cărora acest mecanism funcţionează. Ieri, ministrul justiţiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a anunţat ca deşi urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în faţa acestei comisii. Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative. 

 

Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. 

 

Este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare. Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. 

 

Din declaraţia publică a iniţiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

 

Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiţiei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiţiei, asumate de acest minister. 

 

De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 şi vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.

 

De aceea, înaintea oricăror discuţii privind conţinutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative - cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiţiei - presupune rigoare, transparenţă şi previzibilitate.

 

Prin urmare, solicit preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României şi comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care şi-a asumat-o ca iniţiator Ministerul Justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.

 

Este singura soluţie care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor, precum şi a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize şi studii de impact care nu au fost făcute până în prezent şi care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort”, scrie șefa Curții Supreme într-un comunist remis presei joi. 

 

 

 

 

Procurorul general Augustin Lazăr se opune legilor iniţiate de Toader şi cere retrimiterea lor la minister

 

 

La fel ca preşedintele ÎCCJ, conducerea Ministerului Public solicită retrimiterea legilor justiţiei la Ministerul Justiţiei, pentru că prin procedura actuală nu ar fi îndeplinite standardele de transparenţă.

 

 

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează poziția conform căreia orice modificări de substanță propuse a fi aduse legilor justiției au o importanță deosebită atât pentru sistemul judiciar cât și pentru societatea românească în ansamblu. În acest context, apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiția transparenței fiind obligatorie într-un stat de drept în care independența și buna funcționare a justiției sunt esențiale, se arată în comunicatul PICCJ.


Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor – de la inițiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiției la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei – nu îndeplinește standardele de exigență în ceea ce privește dezbaterea publică și dialogul interinstituțional.


În aceste condiții, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că îndeplinirea standardelor enunțate anterior poate fi realizată prin retrimiterea de către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiției la Ministerul Justiției în vederea complinirii aspectelor de fond și de formă sesizate public de către corpul magistraților și de reprezentanții societății civile.


 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22