Și Poliția cere mai mulți bani după decizia CCR: 30 milioane de euro și 1.000 de oameni

Iulian Popescu | 09.03.2016

Poliția Română a anunțat miercuri, după apariția motivării deciziei CCR prin care sunt interzise interceptările și filajele SRI în dosare penale, că are nevoie de angajrea a 1.000 de oameni și o creștere a bugetului cu 30 de milioane de euro.

Pe aceeași temă

 

Vă prezentăm comunicatul Poliției Române:

 

„Urmare a Deciziei Curții Constituționale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, precum și rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro.

 

Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii.

 

În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale.

 

Poliția Română a luat act de motivarea Curții Constituționale Române și o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condițiile date.

 

De asemenea,Poliţia Română a realizat o evaluare preliminară a activităților estimate a se desfășura, sens în care au fost identificate următoarele necesități:

 

- suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară și să desfășoare activități specifice;

 

- achiziționarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;

 

- realizarea unor programe de pregătire profesională, care să asigure că acești polițiști dobândesc cunoștințele necesare.

 

Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro.”

 

***

 

Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală, arată Curtea Constituțională in motivarea deciziei prin care declara neconstitutional articolul 141 al. 1 din Codul de procedura penala.

 

Nicio reglementare din legislația în vigoare nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, explică CCR în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție.

 

CITESTE MOTIVAREA CCR INTEGRALA

 

1. Principalul efect al deciziei se refera la faptul ca se aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor, deci are un caracter retroactiv.

Acest lucru presupune ca toate probele din dosare obtinute din interceptari, filaje sau cele ale martorilor sub acoperire, precum si transcrierile interceptarilor, procesele-verbale sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa.

"Raportând prevederile legale referitoare la procesul- verbal întocmit în cadrul  procedurii supravegherii tehnice la definiţiile noţiunilor de probă, mijloc de probă şi  procedeu probator, Curtea conchide că procesul- verbalîntocmit de procuror sau de organul de cercetare penală, conform art.143 din Codul de procedură penală, în care sunt consemnate rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică efectuate  constituie un mijloc de probă. Prin  urmare, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr.383 din 27 mai 2015 (par.21), Curtea constată că nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actuluiatrage sancţiunea nulităţiiabsolute sau relative, potrivit distincţiilor prevăzute la art.281 şi 282 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legaleprevăzute la art.138- 146 din  Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală".

 

2. Desi in motivare se spune ca decizia nu se aplica dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, Curtea a dat o exceptie de la aceasta regula prin care condamnatii care au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pina la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial, beneficiaza de procese in revizuire, o cale extraordinara de atac.

"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnesşi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că,pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţacauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându- de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată[a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]

'In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I"

 

 3. Un alt efect al deciziei CCR este ca, din acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.


 4. Desi decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala, in situatia in care aceste probe au fost folosite in dosare penale, ele sunt lovite de nulitate.


CITESTE SI Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?

 

 

INFORMATII DE BACKGROUND

 

CCR a declarat, în 16 februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".

 

“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

 

(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.

 

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

 

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.

 

De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

 

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.

 

Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.

 

Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.

 

Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.

 

Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22