Pe aceeași temă
Înalta Curte a strămutat dosarul fostului președinte al CJ Brașov Aristotel Căncescu de la CA Brașov la CA Ploiești și a menținut actele din dosarul fostului președinte al CJ Brașov până la data de 6 decembrie 2022, deci nu și decizia de sesizare a CJUE din data de 10 februarie 2023, conform deciziei Înaltei Curți, scrie jurnalistul Alex Costche pe G4Media.ro.
Potrivit unor surse judiciare, completul a fost alcătuit din judecătorii Luminița Criștiu-Ninu, Maricela Cobzariu și Gheorghe Valentin Chitidean.
Judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu a fost președinte interimar al Curții de Apel București cât timp titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM, au explicat pentru G4Media.ro aceleași surse. Soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al lui Liviu Dragnea.
Context 1. Pe 10 februarie, Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) într-unul dintre dosarele de corupţie ale fostului președinte CJ Brașov, Aristotel Căncescu, a întrebat dacă poate să nu aplice deciziile CCR privind prescripţia și a suspendat procesul lui Căncescu până la decizia CJUE.
Până atunci, doar judecătoriile Bistriţa şi Câmpina au mai sesizat CJUE privind (ne)aplicarea deciziilor CCR referitoare la prescripţie, însă nu era vorba de dosare de corupţie.
În mai anul trecut, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.
Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.
Ulterior, pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.
Cu alte cuvinte, CCR și ÎCCJ au decis că prescripția faptelor penale intervine mult mai repede. Prin urmare, deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.
Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.
Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat însă că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun însă că magistrații trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.
Context 2. În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.
Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.
Articolul integral îl puteți citi aici
