Pe aceeași temă
Corpul de control al premierului a facut, intre martie – septembrie 2016, un control la Ministerul Sănătății, la spitalele în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv și la Direcția de Sănătate Publică a municipiului București, în legătură cu modul în care au fost respectate procedurile, în ceea ce privește oferirea de asistență medicală.
Inspectorii premierului au descoperit numeroase încălcări ale legilor care reglementează asistența medicală în caz de calamități, epidemii, catastrofe.
Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitării inspectorilor de a le furniza documente și informații necesare în acest caz.
Serviciul de Urgenta, o structura depasita
Potrivit raportului Serviciul Medical de Urgență nu are capacitatea de a realiza activități de monitorizare, evaluare și control ale serviciilor medicale de urgență prespitalicească (SAJ/SABIF/SMURD), precum și ale serviciilor medicale de urgență desfășurate în cadrul UPU din unitățile sanitare.
În ceea ce privește Direcția de Sănătate Publică a Capitalei, s-a constatat că, în perioada 2010 - 2016, s-au diminuat activitățile de evaluare, control și coordonare în asistența medicală de urgență, precum și în asistența medicală în caz de calamități, epidemii, catastrofe și alte situații deosebite.
Totodată, Corpul de control mai precizează că, nici înainte, nici după incendiul din Colectiv, Direcția de Sănătate Publică București nu a prelevat probe pentru controlul microbiologic - teste sanitație, probe apă potabilă, probe alimente - pentru a descoperi infecțiile nosomiale la niciuna din cele 50 de spitale, deși au fost semnalate deficiențe privind sterilizarea și normele de curățenie.
Raportul mai arată și că, spitalele au avut un deficit de personal medical, ceea ce a dus la înregistrarea unor inegalități în distribuția personalului. Totodată, s-a descoperit că unitățile de urgență își desfășoară activitatea în clădiri vechi, cu pereți cu zugrăveli deteriorate, iar personalul medical este demotivat din cauza condițiilor de lucru și a salarizării. În plus, Corpul de control a mai constatat că spitalele nu au suficiente medicamente și materiale sanitare.
Urgentele din sanatate cer alt cadru legislativ: adaptat la realitate
În urma constatării neregulilor, Corpul de control recomandă:
Ministerul Sănătății să adopte un cadru legislativ care să reflecte necesitățile reale ale sistemului sanitar;
creşterea controlului calităţii serviciilor medicale prin creşterea rolului MS în monitorizarea şi controlul politicilor de sănătate, în conformitate cu direcţiile strategice de acţiune stabilite în Strategia naţională de sănătate 2014-2020;
analizarea activităţii SMU de către conducerea MS şi organizarea acestuia corespunzător atribuţiilor/activităţilor desemnate acestuia, precum şi analizarea motivelor pentru care SMU nu a furnizat informaţiile şi documentele solicitate de către Corpul de control, în vederea îndeplinirii misiunii de control.
analizarea oportunităţii de menţinere a COSU ca structură în cadrul ministerului, în condiţiile în care acesta, deşi este coordonat de către secretarul de stat responsabil de domeniul asistenţei medicale de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, funcţionează, în realitate, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, situat în sediul Ministerului Afacerilor Interne.
creşterea rolului DSPMB în monitorizarea şi controlul calităţii serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă, prin alocarea de resurse umane şi financiare necesare activităţilor specifice de control (epidemiologic şi boli transmisibile, factori de risc din mediul de viaţă şi muncă, igienă etc.).
dimensionarea şi dezvoltarea sistemului medical pe toate palierele acestuia (medicina de familie, medicina ambulatorie, medicina intraspitalicească, medicina de urgenţă etc.), în vederea asigurării resurselor necesare funcţionării în parametri optimi a acestuia; evaluarea costurilor reale ale serviciilor medicale, inclusiv a celor de urgenţă şi stabilirea pachetului de servicii medicale de bază, în vederea stabilirii resurselor necesare finanţării acestora; susţinerea creşterii cotei de finanţare a sistemului de sănătate publică şi promovarea creşterii transparenţei în finanţarea sistemului de sănătate publică; cooptarea capitalului privat în asistenţa medicală publică, în vederea creşterii capacităţii sistemului medical de a răspunde nevoilor populaţiei, în anumite cazuri, specific reglementate.
Cum comenteaza Arafat rezultatele raportului
Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne, susţine recomandările formulate de Corpul de control nu sunt „tocmai corecte", potrivit Mediafax.
„Cei de la Corpul de Control cred că nu au stat de vorbă şi nu au discutat ca să înţeleagă. Dacă ceri doar hârtii şi citeşti hârtii, nu discuţi cu oamenii ca să înţelegi conceptele, ieşi cu recomandări care nu sunt recomandări tocmai corecte. Recomandarea de a întoarce Centrul Operational al Ministerului Sănătăţii ca loc de stat la Ministerul Sănătăţii, unde să stea o singură persoană, şi ruperea de la Centrul comun pe care îl avem acum, nu va face decât să îngreuneze activitatea care o desfăşoară pe situaţiile de urgenţă şi pe asistenţă medicală de urgenţă. Recomandarea, dacă era discutată cu noi, i-am fi explicat de ce aşa era bine, dar nu s-a discutat acest lucru. Raportul nu l-am citit, o să îl citim şi o să îi facem răspuns cu argumentele pe aspectele unde nu ne-au întrebat şi au ieşit cu recomandări”, a spus, luni, secretarul de stat din MAI, Raed Arafat, citat de Mediafax.
Coordonatorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, susţine că trecerea acestui centru la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a fost necesară pentru că activitatea ce se afla sub coordonarea lui a fost preluată de DSU. Arafat declară că personalul Centrului Operaţional, deşi îşi desfăşoară activitatea la sediul MAI, raportează conducerii Ministerului Sănătăţii.
„Centrul Operational al Ministerului Sănătăţii a fost înfiinţat când sistemul de urgenţă nu era integrat şi nu aveam în Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi serviciile de ambulanţă. Când l-am dezvoltat la Ministerul Sănătăţii l-am dezvoltat în scop de a coordona o anumită parte de activitate, care ulterior a intrat sub Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Absurd era ca în Centrul Operational, care este subordonatul Ministerului Sănătăţii, să rămână câte o persoană singură, să răspundă la anumite lucruri unde are rol şi Departamentul şi unde noi în Centrul de Coordonare avem 6-7 persoane, unde am putea să lucrăm mult mai bine în managementul unor situaţii şi unde poate să lucreze comun personalul Departamentului cu personalul Centrului. Personalul Centrului Operational oricum raportează ministrului Sănătăţii, raportează secretarului de stat de la Ministerului Sănătăţii. Deci, locaţia este ceva care permite ca ei să lucreze împreună în loc să stea unul singur la Ministerul Sănătăţii, că e vorba de o persoană la Ministerul Sănătăţii noaptea, şi dincolo să ai 6-7 care îşi fac treaba şi au nevoie să discute şi să stea toată seara să discute la telefoane sau toată ziua, sau să facă lucruri paralele. Ca să evităm paralelismele, ca să evităm ineficienţa, atunci am luat decizia, împreună cu Ministerul Sănătăţii, ca locul unde să existe personalul respectiv să fie împreună cu Centrul Naţional de Monitorizare şi Coordonare pe Situaţii de Urgenţă. Este un lucru foarte normal şi foarte natural, exact cum aducem şi am adus în toată ţara serviciile de ambulanţă şi pompieri în acelaşi dispecerate.Centrul Operational îşi face treaba", a precizat Raed Arafat.
